Presa vremii amintește de evenimentul petrecut pe 1 mai 1923 când în Timișoara a avut loc, în prezența notabilităților urbei, ceremonia plantării celor doi stejari în fața Comenduirii Garnizoanei din Timișoara.
„Marţi după masă s-a sărbătorit cu mult fast şi cu defilarea trupelor în faţa autorităţilor, sădirea Arborilor încoronării în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Sădirea arborilor întru amintirea evenimentelor istorice este tradiţie veche a popoarelor latine şi germanice, contrar obiceurilor distructive ale celor turanice. Strămoşii noştri au zidit biserici, fondat mănăstiri şi sădit arbori spre veşnica pomenire a izbânzilor repurtate. Astfel aceşti arbori vor simboliza unirea poporului român de pretutindeni”, scria, cu ton polemic, revista Nădejdea din 2 mai 2023.
Piața Libertății în secolul al XIX-lea
Tot atunci s-a inscripționat pe un pergament textul, reprodus lângă stejar și pe o placă de marmură: „Săditu-s-au acest stejar in ziua de 1 Mai 1923 in numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh sub glorioasa domnie a Majestăţii Lor Regelui Ferdinand 1 făuritorul României-Mari şi a de toţi iubitei Regine Maria … Săditu-s-au spre veşnica pomenire a unire a tuturor Românilor şi a sfintei încoronări săvârşite în catedrala de la Alba-Iulia în anul 1922 după Christos spre bucuria întregului popor românesc. Creşti cu vigoare arbore al încoronărei şi fii simbol al Daciei Felix reînviate spre fericirea ţării şi mândria neamului”.
Tradiția atribuie monarhilor plantarea pe 1 mai a stejarilor. Familia regală a ajuns însă în Timișoara câteva luni mai târziu, în 11-14 noiembrie 1923, vizită relatată pe larg în presa bănățeană.
Vizita regală rememorată într-un spectacol
La nouăzeci de ani de la vizita istorică a regelui Ferdinand I și a Reginei Maria în Timișoara, însoțiți de premierul I. Brătianu, Asociația Pro Durabil și partenerii săi, grupul Peregrinii si Teatrul Portabil au reconstituit prin muzică și dans, într-un amplu spectacol, prima vizită regală de după făurirea României Mari.
Artiștii și istoricii au putut reface în 2013 traseul și evenimentele de atunci pe baza descrierilor amănunțite din ziarele timpului.
Vizita Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Timișoara în 11-14 noiembrie 1923
Orașul era decorat de sărbătoare: „Invit populaţia să împodobească casele, prăvăliile, balcoanele şi ferestrele, în timpul înaltei vizite, cu steaguri naţionale, covoare, draperii şi flori”, le-a cerut primarul Lucian Georgevici, iar mulți timișoreni au ieșit în calea suitei regale escortate de 40 de călăreți îmbrăcați în port popular.
Primarul și prefectul Iuliu Coste i-au întâmpinat și însoțit pe majestățile lor în numeroasele vizite și întâlniri: la depunerea pietrei de temelie a Teatrului Comunal, la fondarea Politehnicii, la Fabrica de țesături „Industria lânii”, la fabrica de încălțăminte „Turul”, la fabrica de tutun, la bisericile ortodoxe și catolice.
Banatul Românesc a relatat pe larg vizita regală din noiembrie 1923 la Timișoara
„Am venit cu cea mai mare bucurie în metropola Banatului, care e sentinela apuseană a românismului. Timişoara şi întreg Banatul îşi are importanţa sa. Oraşul Dv. ca centru comercial şi industrial ocupă un loc de frunte în viaţa economică a ţărei şi astfel îşi va avea şi în viitor posibilităţile de dezvoltare în toate ramurile de activitate omenească. Sunt sigur că vrednicia recunoscută a poporului bănăţean va fi un factor de seamă pentru înflorirea frumosului Banat”, a spus Regele într-o cuvântare publicată de ziarul „Banatul Românesc” din 18 noiembrie 1923.
Stejarul, victimă a modernizării urbane
În 2013 Piața Libertății a fost supusă unor lucrări de pavare și reorganizare. Au fost scoși toți arborii care umbreau piața și s-au executat săpături necesare sistemului de iluminare.
Nu tuturor le-a fost pe plac pavajul de culoare roșie și aspectul pleșuv al locului, așadar internauții i-au găsit pieței o poreclă adecvată cromaticii: Piața Roșie. Și Timișoara fusese redenumită în glumă „Palmișoara”, grație palmierilor aduși de fostul primar Robu în centrul orașului.
Garnizoana din Timișoara înainte de tăierea stejarului
Lucrările au afectat rădăcinile stejarilor regali, iar tomografia realizată în 2021 de Asociaţia Peisagiştilor din România – filialele Bucureşti şi Vest, în colaborare cu Asociaţia Română de Arboricultură, a dat diagnosticul pentru stejarul din dreapta intrării în Garnizoană. Acesta nu a putut fi salvat, fiind atacat de o boală fatală a arborilor.
Horticultura a îndepărtat stejarul uscat din fața Garnizoanei timișorene
În 13 mai 2022 arborele a fost tăiat de Direcția Horticultura, un serviciu al primăriei, și donat Facultății de Artă a Universității de Vest din Timișoara. Obiectul de artă care va rezulta din această colaborare va fi amplasat într-un loc public.
Margareta a României a plantat un stejar tânăr
Tot în zi de mai a fost înlocuit stejarul dispărut cu un altul sădit de urmașii Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. În 19 mai, Margareta a României, Custodele Coroanei și Principele Radu au sosit în Timișoara pentru această ceremonie simbolică.
Primarul Dominic Fritz arată cuplului regal locuri din Timișoara
Margareta a României a sădit stejarul pe locul celuilalt, acompaniată de primarul Dominic Fritz și de I.P.S. Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, în sunetul Imnului României și al Imnului regal.
„Acest stejar a fost plantat de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, în data de 19 mai 2022, pe locul stejarului Majestăților Sale Regele Ferdinand și Regina Maria, sădit în urmă cu aproape un secol în 1923. Orașul Timișoara ȋși poate revendica reperele făcând apel la valorile care au descris, de-a lungul istoriei, ținuta demnă a regalității române. Aceste valori consfințesc orientarea timişorenilor spre un destin european”, scrie pe placa din preajma copacului.
Majestatea Sa Margareta a României plantează un stejar la Timișoara
Vizita a cuprins și opriri la Universitatea de Științe Agricole, la catedrala mitropolitană ctitorită de Regele Mihai, participarea la dezvelirea numelui de Regele Mihai redat bulevardului care i-a purtat numele până în 1947, când comuniștii l-au înlocuit cu denumirea Bulevardul Republicii
„Familia Regală a României a fost întotdeauna o familie europeană, care a susţinut valorile europene: respectul, toleranţa, moralitatea, bunătatea. În vremuri tulburi ca acestea pe care le trăim noi acum, cu un război la graniţe, cu multă ură şi multă incertitudine economic, avem nevoie de repere şi valori istorice care să ne arate drumul corect spre viitor”, a declarat Dominic Fritz, primarul orașului.
Piața Libertății și simbolurile sale
Pe toate axele sale, Piața Libertății este purtătoare de istorie și povești, unele tragice, altele glorioase. Denumit în trecut Piața paradelor sau Piața Prințului Eugen, locul sintetizează secole de istorie a cetății.
Comenduirea Garnizoanei, în fața căreia pot fi văzuți stejarii regali, este considerată una dintre cele mai vechi clădiri din Timișoara, care își păstrează proporțiile inițiale. Sediu al Comandantului Cetății, apare în planul orașului în 1727 cu numele de Generalatul Nou.
Se presupune că aici a locuit o vreme contele Florimund de Mercy, administratorul regal al Banatului între 1716 și 1734. Construită inițial în stil baroc, clădirea a suferit unele modificări. Garnizoana a fost demilitarizată în 2015 urmând să devină Muzeu al Revoluției.
Stejarul secular și stejarul tânăr în Piața Libertății
Pe o latură a Pieței Libertății se află Casa Armatei, fost Cazinou militar. În secolul al XIX-lea a servit ca reședință pentru comandanții cetății. Pe zidul clădirii se găsește o inscripție care amintește că aici a trăit și a murit prima iubită a lui Beethoven.
Imagine a Cazinoului Militar din Timișoara în 1910. Aici a trăit și a murit prima iubită a lui Beethoven
Jeanette d’Honrath, frumoasa blondă cu glas de înger de care muzicianul s-a îndrăgostit la Bonn, a devenit soția generalului austriac Carl von Greth, comandant a cetății între 1823 și 1827. Ea s-a stins la Timișoara la 54 de ani.
O clădire roșie, având schițată pe frontispiciu vechea cetate fortificată a Timișoarei, este numită azi Primăria Veche, sediu al Facultății de Muzică.
Monumentul Sf.Nepomuk în Piața Libertății
În 1731 când s-a pus piatra de fondare se numea Primăria Nouă, iar din 1781 Primăria Orașului Liber Regal. A fost reconstruită în stil eclectic un an mai târziu de arhitectul Josef Aigner.
O inscripție arabă amintește de baia turcească situată în partea de est a pieței, din perioada de ocupație otomană a Banatului.
În mijlocul pieței stă, după mai multe mutări, monumentul Sf. Nepomuk, ocrotitorul Banatului. A fost realizat în stil baroc în anul 1756 la Viena, în memoria ciumei.
În postamentul monumentului se pot vedea urmele gloanțelor trase de armată în timpul Revoluției din 1989.
Pe latura din dreapta se poate citi pe o placă de bronz omagiul Ambasadei SUA la 30 de ani de la Revoluție.
Pe latura din stânga a garnizoanei se află o placă de marmură albă în memoria uneia dintre primele victime ale Revoluției timișorene: Lepa Bărbat, împușcată mortal în timp ce se afla cu soțul și fiica ei în vârstă de 12 ani în Piața Libertății.
Lepa Bărbat, printre primele victime ale Revoluției timișorene
Iar ca un contrapunct contemporan, Piața Libertății este vegheată de Băiatul cu telefonul mobil, lucrarea de artă urbană realizată de Bogdan Rață, simbol al comunicării. intense și avertisment al riscurilor sale.
Lucrarea lui Bogdan Rață Băiatul cu telefon mobil veghează Piața Libertății din Timișoara
- 1 mai 1923 sunt plantați Arborii Încoronării în Piața Libertății din Timișoara
- 11-14 noiembrie 1923 are loc vizita Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Timișoara. Se pune piatra de temelie a Teatrului Comunal, se înființează Școala Politehnică
- 26 iulie 1924 Regele Ferdinand vizitează Muzeul Banatului
- Noiembrie 1924 Regele participă la un concert al Corurilor Bănățene și la sfințirea drapelului Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat