Moderatori Emil Hurezeanu și Neculai Constantin Munteanu. Colaborează la program William Totok.
Din sumar: Emil Hurezeanu povestește cum a tradus și adaptat pentru radio Europa Liberă cartea „Orizonturi Roșii” a fostului șef al spionajului românesc Ioan Mihai Pacepa, și cum a făcut presiuni regimul de la București asupra directorului Europei Libere Vlad Georgescu pentru ca volumul lui Pacepa să nu fie transmis la acest post de radio; mesaje de la români stabiliți în străinătate.
Your browser doesn’t support HTML5
Studioul special al „Actualității românești”, radio Europa Liberă, 28.12.1989 (II)
Emil Hurezeanu: Buna ziua, iubiți ascultători din România și din străinătate. Aici este „Actualitatea românească”, anul întâi, ziua întâi, secunda întâi.
La microfon, Niculai Constantin Munteanu și Emil Hurezeanu.
Niculai Constantin Munteanu: Am primit foarte multe telefoane din țară care ne roagă să nu încetăm emisiunile noastre. Evident, nu o vom face, schimbăm doar formula. În fiecare zi, la ora 17.10 – o primă ediție a Actualității românești, a doua ediție a Actualității românești la ora 19.10, oră României, care după aceea se reia în mod obișnuit la ora 22.10, ora României.
Suntem cu Dumneavoastră, rămânem cu Dumneavoastră până când de roadele Revoluției se vor bucura toți cei care au făcut-o – adică Dumneavoastră, adică poporul român, așa cum s-a votat la Timișoara, unde s-a strigat: „Noi suntem poporul!”. Dumneavoastră sunteți poporul!
Emil Hurezeanu: Avem în această primă emisiune de 50 de minute foarte multe mesaje din țară. Nu mai facem față la această oră sutelor de mesaje din țară care ne vin de pretutindeni – de la Televiziunea română, de la București, de la Brașov, de la Timișoara, de la Iași. Spre sfârșitul emisiunii vom avea o întâlnire, aici în studio, cu doi români care au fost la Sibiu în ultimele zile, s-au întors azi noapte și ne vor relata în direct despre ce s-a întâmplat la Sibiu, despre ce au văzut acolo.
Niculai Constantin Munteanu: Oricum, să nu ne-o luați în nume de rău, dar vă rugam frumos ca mesajele pe care ni le transmiteți la telefoanele anunțate și pe care le vom anunța și în emisiunea de astăzi, vă rugăm ca aceste mesaje să nu fie prea lungi și să fi cu informații și propuneri de interes general. Foarte multă lume nu vrea altceva decât să ne felicite pe noi. Mulțumim frumos! Nu ne-am făcut decât datoria și ne-o vom face și mai departe.
Și acum, să ascultăm primul dintre mesajele primite din țară, care vine de la Televiziunea română.
- Tuturor celor din lumea liberă – de fapt, și noi suntem acum în lumea liberă – să trimită aici, în țară, casete, filme. Pentru că noi în acești ani nu mai suntem cu nimic la curent din ce s-a întâmplat din punct de vedere cultural în lume. Să trimită, deci, casete, video casete, clip-uri, noutăți muzicale sau de altă natură pe adresa Radio Televiziunea română, strada Nuferilor nr.62, București. Deoarece noi și statul nu avem încă valută să cumpere aceste lucruri, deși noi avem nevoie, avem nevoie de informații. Noi am fost în acești ani ținuți în afara planetei, în afara lumii, noi nu am știut nimic din ce se întâmplă. La noi nu a mai fost prezentat un film decât din 1975 pe ecrane, un film din Vest, și nici din Est. Și, încă o dată, mulțumesc acestui post de radio, Europa Liberă, care a fost alături de noi, ne-a ajutat, a fost singura sursă care ne-a informat despre ce se întâmplă în lume și chiar în țară. Încă o dată mulțumesc, mulțumesc pentru munca tuturor de acolo! Sănătate!
Emil Hurezeanu: Sănătate vă dorim și vouă și vă asigurăm că vom fi alături de Dumneavoastră până la sfârșit.
Niculai Constantin Munteanu: În legătură cu casetele, e vorba, desigur, despre drepturi de autor și ne vom strădui să facem ceea ce putem. Însă aici sunt lucruri care ne depășesc.
Emil Hurezeanu: Să fiți siguri dragi confrați de la Televiziunea română și dragi ascultători din România că veți dispune foarte repede de toate marile filme care s-au făcut despre România în acești ani, despre care noi am vorbit doar în cuvinte. Veți avea ocazia să le vedeți foarte curând.
Niculai Constantin Munteanu: Și evident o vă vedeți și toate filmele importante care în toți acești ani s-au turnat în lume și au rulat în lume. Sunt convins că marile case de filme le vor ceda României și românilor pe nu prea mulți dolari. Și dolarii vor fi și ei.
De asemenea, tot de la Radio București am primit un telefon de la domnul Viorel Pleșca, dacă nu cumva Pleșa, în care ne roagă să comunicăm la microfon tuturor celor care vor să ajute România – români și ne-români – să ia legătura telefonică direct cu Radio București, serviciul pentru străinătate, la numărul 139996. Și, cu Dumnezeu, înainte!
Emil Hurezeanu: Avem un mesaj care ne parvine în acest moment din partea Confederației internaționale a sindicatelor libere. Această organizație cuprinde 141 de centrale naționale sindicale din 98 de țări ale lumii, reprezentând 92 de milioane de muncitori din întreaga lume. 92 de milioane de muncitori din întreaga lume se solidarizează cu noile sindicate românești și le oferă sprijin nemărginit.
Niculai Constantin Munteanu: Și acum, un nou mesaj care ne vine de la colegii de la Radio Timișoara Liberă:
- Suntem Timișoara Liberă. Vorbește Nicolae Pârvu, dau legătura colegului meu, Mircea Muntean.
- Dorim să vă transmitem un lucru deosebit de important. La Timișoara a apărut primul număr liber al revistei Orizont, săptămânal al Societății scriitorilor din România. Pe prima pagină – un reportaj substanțial „Timișoara – primul oraș liber al România!”. În acest număr, spre surprinderea tuturor, apar nume deosebit de importante ale literaturii române, nume care ani de zile au fost interzise, mai ales în ultima perioadă.
Andrei Pleșu, cu Arta Spirituală; Mircea Dinescu cu un grupaj de poezii; Alexandru Paleologu cu un articol „Umanism și monumente”; Dan Hăulică; Octavian Paler; poezii de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș. De asemenea, apare Dan Petrescu, Petru Creția, Mihai Șora, un articol despre cazul Brucan. Iar pe ultima pagina a acestui săptămânal special Orizont: „Arhipelagul Gulag”, fragment, Soljenițîn, într-adevăr senzațional pentru noi.
Aș dori să mai precizez că pe prima pagină apare declarația scriitorilor din Timișoara. Permiteți-mi să o citesc:
„În numele scriitorilor români care au aderat la principiile exprimate prin declarația Consiliului de Salvare Națională, aducem la cunoștință formarea Societății scriitorilor români din Banat. Societatea scriitorilor români din Banat se activează la Comitetul județean al Frontului Salvării Naționale. Câmpul de exprimare al Societății scriitorilor români din Banat este revista Orizont, săptămânal al Societății scriitorilor din România. Societății scriitorilor români din Banat cheamă toți scriitorii români, maghiari, germani, sârbi și de alte naționalități să adere la structurile ei. Comitetul de inițiativă.”
Dați-mi voie să mai completez cu ceva, pentru că am ascultat azi dimineață interviurile acordate de colegul meu bun, Aristide Buhoiu, cel care a colaborat cu noi la Radio Timișoara cu ani în urmă și le-am auzit cu mare plăcere. Aș dori un mesaj pentru el din partea mea și din partea tuturor colegilor de la Radio Timișoara Liberă. Este vorba despre ajutoare pe care și noi le așteptăm – studioul de cinci ani nu a mai funcționat, aparatura este învechită, nu avem reportofoane, chiar acum vroiam să merg într-o fabrică și nu funcționa un reportofon, va trebui să apelez la altcineva să mă ajute. Și să ne ajute cu ce pot toți din lume la care el poate apela, pentru a avea posibilitatea să reintrăm în normal, să putem face emisiuni într-adevăr de la om la om, de la suflet la suflet, cum spuneam noi, emisiuni care să slujească o Românie liberă, independentă și suverană. Vă mulțumesc! De la Radio Timișoara Liberă, Mircea Muntean.
***
Niculai Constantin Munteanu: Suntem din nou în studioul nostru special. Emil Hurezeanu, ai ascultat, am ascultat cu toții – la Timișoara în revista Orizont se vor tipări fragmente din Arhipelagul Gulag. E o carte importantă care a însemnat mult pentru Uniunea Sovietică și pentru restructurarea și pentru reformele lui Gorbaciov, pentru că și acolo a început să fie publicată de îndată ce lucrurile au luat un alt curs.
Altceva vroiam să-ți spun. Astăzi, știrea de la București: cotidianul Adevărul, și nici nu îndrăznesc să spun „fost Scânteia”, deci cotidianul Adevărul a început să publice extrase din cartea „Orizonturi roșii” scrisă de generalul Ion Mihai Pacepa. Emil Hurezeanu, nu cu mult timp în urmă, dacă sunt doi ani, ai tradus fragmentele și ai făcut selecția fragmentelor care au fost transmise de radio Europa Liberă. Au fost multe probleme atunci, atunci alături de noi era și Vlad Georgescu. Și tu personal ai avut multe probleme. Care sunt acestea, dacă e să le dăm în vileag astăzi.
Emil Hurezeanu: Foarte pe scurt, pentru că problemele noastre sunt cu totul neînsemnate față de problemele României,față de problemele oamenilor care și-au dat viața acolo și au avut atâta de suferit. Foarte pe scurt, istoria acestor transmisii, pe care nu am fost autorizați să o spunem de la acest microfon niciodată, și nu am fost autorizați de propria noastră profesie.
Pentru că am considerat întotdeauna că suntem în situația unor piloți de avioane de pasageri care, în momentul când avionul se află în zbor, nu are rost să se apuce să le vorbească pasagerilor de pericolele iminente ale unui zbor cu avionul și nu are rost să le relateze precedentele, accidentele și pericolele acestui zbor, ci, dimpotrivă, trebuie să le asigure confortul psihic și fizic care să le permită să ajungă acolo unde și-au propus să ajungă. Deci, nu v-am vorbit niciodată decât foarte aluziv, foarte pe scurt despre amenințările care ne-au venit nouă aici, la redacție.
În legătură cu cartea generalului Pacepa s-a întâmplat așa: directorul de atunci al Europei Libere, Vlad Georgescu, a fost în America, a primit un prim exemplar din cartea „Orizonturi roșii” din partea generalului Pacepa, a venit cu ea la Munchen hotărât ca ea să fie difuzată. Deci, a luat această hotărâre. Câteva zile mai târziu a sosit de la București cumnata sa, care, cu două ore înainte de a primi pașaportul, a fost convocată la Securitate.
Am uitat să spun că în momentul când s-a întors din Statele Unite și s-a decis să difuzeze această carte, Vlad Georgescu a anunțat pe post, într-un editorial, că postul nostru de radio va transmite fragmente din această carte. Deci, se aflase și în România.
Revenim acum la București. Cumnatei lui Vlad Georgescu, care urma să viziteze Germania Federală, i s-a spus la Securitate: „Dacă Vlad Georgescu transmite această carte, va fi omorât”. A fost un mesaj scurt și cuprinzător. Cumnata lui a venit imediat la Munchen, i-a spus lui Vlad Georgescu acest lucru, Vlad Georgescu a spus: „Vom transmite cartea”.
Niculai Constantin Munteanu: A spus: „Bine. Vom transmite cartea”.
Emil Hurezeanu: „Bine. Vom transmite cartea”. Cartea a fost transmisă. În timpul transmiterii episoadelor pe care le cunoașteți am primit mai multe telefoane de amenințare, chiar în limba arabă, inclusiv conducerea de atunci a postului de radio Europa Liberă. Telefoanele veneau noaptea, scrisorile veneau ziua, le primea îndeosebi Vlad Georgescu care hotărâse transmiterea, ca director; le primeam eu, care făceam selecția și traducerea. Le-am transmis până la capăt și credem că am făcut bine pentru că, iată, acum ele sunt preluate de o publicație care se numește Adevărul. Or adevărul și numai adevărul este principiul care ne-a călăuzit și pe noi și, vorba ceea, frumos e numai adevărul.
Niculai Constantin Munteanu: Nu ne îndoim însă că și Dumneavoastră veți citi cartea integral, tradusă românește și bine tradusă și veți avea de ce să vă mirați.
Cu asta, trecem la un alt mesaj. Echipajul navei Dolj este alături de cei de acasă cu toată inima și sufletul. „Stop! Trăiască! Viva! România liberă! Așteptăm vești de la cei de-ai noștri, toți de acasă! Victorie!”.
Emil Hurezeanu: Mesajul a venit de peste mări și țări, de pe telegraful vaporului.
Niculai Constantin Munteanu: Și acum, un mesaj din Elveția.
- Vă vorbește din Geneva preotul Gheorghe Ursache. Casa Regală a României a exprimat dorința de a se face cunoscut în țară, prin intermediul postului de radio Europa Liberă, a Radioului și a Televiziunii române libere faptul că astăzi, 27 decembrie 1989, prințesa Margareta a României, împreună cu sora sa, prințesa Sofia a României, au donat sânge pentru a fi trimis în țară. Recoltarea sângelui a avut loc la orele 13.00 la spitalul cantonal universitar din Geneva. În același timp cu prințesele române au donat din sângele lor preotul Gheorghe Ursache, împreună cu soția sa, Maria Ursache. Un grup de români din Geneva le-a urma imediat exemplul. Acest sânge va fi trimis în România cu scopul de a fi utilizat pentru fii poporului român, răniți în luptele de eliberare a României de comunism.
Într-o scurtă declarație adresată presei prințesa Margareta a României, fiica cea mai mare a Regelui Mihai și a Reginei Ana, a spus că dorește ca acest sânge, ca și sângele prințesei Sofia, să fie amestecat cu sângele celorlalți donatori români pentru a fi expediat în România la Spitalul de urgență din Timișoara. Prințesa română a mai declarat că speră că acest sânge să fie de folos răniților grav ce să găsesc în prezent la spitalul menționat din Timișoara. V-a vorbit preotul Gheorghe Ursache, Geneva.
***
Emil Hurezeanu: Ne bucurăm din suflet să-l salutăm în acest moment în studioul emisiunii noastre pe doctorul Ion Vianu…
Niculai Constantin Munteanu: …care a sosit de la Geneva, de unde mai înainte s-a anunțat că se donează sânge pentru România.
Emil Hurezeanu: Ion Vianu este unul dintre cei mai importanță disidenți români. La sfârșitul anilor 1970 a fost obligat, a fost cvasi-expulzat din România. Trăiește de atunci în Elveția, unde este medic-psihiatru, unde, însă, a rămas până în acest moment unul dintre cei mai fermi, mai coerenți, mai adevărați patrioți români din exil.
Vreau să reamintesc că în acea noapte, poate hotărâtoare, de săptămâna trecută, pe care nu o vom uita niciodată – nici noi, cei de aici, de la Europa Liberă, nici Dumneavoastră din România. A fost noaptea când începuse vârtejul la Timișoara, când el se înfiripa la București, la Sibiu, la Brașov, la Cluj, în celelalte orașe ale României și când glasuri în noapte strigau „Ajutor!”, cereau armatei să nu tragă în mulțime – unul dintre ele a fost cel al doctorului Vianu.
Ion Vianu: Buna ziua! Sunt foarte bucuros că sunt cu voi, aici, și sunt foarte bucuros că astăzi nu mai suntem noi, aici, la Munchen, și compatrioții noștri în România în două lumi diferite. Am spus-o asta și la telefon unor persoane foarte dragi din România – astăzi suntem în aceeași lume. Și acest lucru este de neprețuit și va influența viața noastră până la sfârșitul ei.
Niculai Constantin Munteanu: Ne bucurăm cu toții pentru libertatea lor în primul rând, pentru câștigul pe care l-au obținut, deși, fără doar și poate, de acum încolo e mult de făcut și la acest lucru trebuie să dăm o mână de ajutor și noi.
Emil Hurezeanu: Domnule doctor Vianu, am fost ca reporter în tribuna Parlamentului European la Bruxelles, la începutul acestui an, în timp ce Dumneavoastră erați unul dintre martorii nenorocirilor românești. Ați vorbit atunci de tragedia, despre care era situația clinicilor psihiatrice unde era internat pe atunci Nestor Popescu, unde au pierit și au suferit atâția oameni. Intenționați să vă ocupați în continuare de acest lucru? V-ați întoarce în România să preluați eventual chiar răspunderea reorganizării acestui sistem?
Niculai Constantin Munteanu: Este prea devreme ca să fac asemenea proiecte. Dar dorința mea este să mă reîntorc în România, să văd România, să văd tot ceea ce se întâmplă acolo și să contribui la realizarea a ceea ce nu am reușit acum foarte mulți ani, cred că sunt 15 ani de atunci, când, vizitând spitalul de la Poiana Mare, de altfel ca delegat al Ministerului sănătății, am recomandat închiderea lui imediată. Și nu numai că acest spital din Poiana Mare nu a fost închis, dar, dimpotrivă, a fost dezvoltat. Pentru că Nestor Popescu, cu care am vorbit la telefon după ce a părăsit România, la sfârșitul lui noiembrie, mi-a spus că sunt acum trei pavilioane de psihiatrie și că sunt foarte mulți infirmieri-călăi care au un rol nefast în așa-zisa îngrijire a bolnavilor.
Și vreau să profit de această ocazie ca să spun că tot Nestor Popescu mi-a povestit că există acolo un tânăr de mare valoare, care se numește Ilarie Gogonea, cel care a răspândit manifeste în București, strigând „Jos Ceaușescu!” acum câțiva ani și despre care nimeni nu știe că este acolo de ani de zile închis ca bolnav mintal, când el este, în fapt, un adevărat disident și un adevărat opozant, care trebuie de urgență reabilitat. Și fac apel către autoritățile românești să-l elibereze imediat, dacă nu cumva acest lucru s-a și făcut.
Niculai Constantin Munteanu: Poate că da, poate că nu. În orice caz, deținuți politici nu mai sunt acum în România și acesta este lucrul cel mai îmbucurător pentru noi toți. Fără doar și poate că noile autorități vor afla și de ceea ce se întâmplă în Poiana Mare și oamenii nevinovați vor fi lăsați la casele lor și vor fi repuși în drepturile lor.
Emil Hurezeanu: Ion Vianu, o ultimă întrebare: aveți încredere în viitorul României?
Ion Vianu: Am o foarte mare încredere în viitorul României. Sper din toată inima că guvernul provizoriu va organiza alegeri libere și că în curând se vor degaja din această masă entuziastă care este România de astăzi structuri politice capabile să guverneze România și să facă din ea o țară normală, adică cea mai frumoasă țară.
Niculai Constantin Munteanu: Vă mulțumim foarte mult!
Un anunț de asemenea din București. Spitalul central din București – spun asta pentru că tocmai sunteți aici – are nevoie de urgență de două medicamente: Fluanxol și Disipal. Cel care cere aceste medicamente este doctorul Neicu și are nevoie de urgență de ele pentru pacientul Pentelei Ciuc. Și, cu asta, un nou mesaj din România:
- Mă numesc doctor Maria Velinger din Berlinul Occidental. De câteva zile trăim toate evenimentele arzătoare din România împreună cu voi, oameni dragi din România, și suntem alături de voi și sacrificiile voastre. Gândul mă duce spre toți cei care luptă, dar acum, în acest moment, mai ales spre eroii noștri ziariști din Radioul și Televiziunea română.
Datorită Europei Libere și a televiziunilor germane și franceze știm că vă faceți datoria din plin, în ciuda și sub bombardamentele bandelor teroriste. Știm că stați de zile și nopți blocați în clădire, vorbind națiunii române pentru prima dată de peste 40 de ani cu glasul adevărului. Când spun asta, mă gândesc și la draga mea prietenă, Elghiza Petrov, redactor principal la Televiziunii române. Luptați! Mai sunt câteva zile! Rezistați! Vă mulțumim! Dumnezeu să vă ajute!
***
- Sunt Palcu Ianoș, fost locuitor al Reghinului, și vreau să vă comunic următoarele: doresc ca conducerea actuală a orașului Reghin să mă contacteze în vederea ajutorului populației. Ca membru al Comitetului de ajutor pentru România, al unui comitet orășenesc al orașului Draguignan din sudul Franței, organizăm o acțiune pentru orașul Reghin. Doresc ca autoritățile orașului să mă contacteze sub numărul 94707867, să-mi comunice nevoile urgente ale orașului și ale populației, deoarece de aici mi-e imposibil să le obțin. Toate astea, ca să cumpărăm și să transportăm cu camioane. Țin să vă spun că deja o cantitate considerabilă de lucruri au fost oferite de populația acestui oraș, care caută să developeze relații culturale sub formă de oraș gemeni cu Reghinul din județul Mureș. Vă rog să faceți tot posibilul să am un răspuns înainte de 30 decembrie. Persoanele care au auzit acest mesaj sunt rugați să-l aducă la cunoștință foarte repede autorităților orașului Reghin din județul Mureș. Vă reamintesc numărul de telefon: 94707867. Vă mulțumesc!
***
Emil Hurezeanu: Astăzi am primit la redacție o scrisoare din partea domnului Tibor Lakatos. Îi dau citire pe scurt. „Când am aflat știrea revoltei din Timișoara am simțit ceva ce mi-a blocat toate simțurile. Nu m-am putut niciodată exprima bine, am făcut-o doar în muzică, nu m-am mai putut exprima însă din acel moment deloc. Ținând seama că sunt născut acolo și printre victime m-aș fi numărat și eu, am vrut să fac ceva deosebit.
Acum sunt în Suedia, trăiesc în lumea liberă și vreau să vin deîndată în ajutor. Din această cauză ceea ce pot să fac eu acum pentru Dumneavoastră și pentru concitadinii mei din Timișoara este să vă trimit o bandă de muzică, o bandă demo, cu o piesă proprie cântată de formația mea, care este formată din oameni de diverse naționalități. Piesa am cântat-o în concerte, la mai multe festivaluri și cluburi studențești din Europa, cu un succes deosebit. Noi aici, în Suedia, ne ocupăm mult de schimbările din Europa de Est pe care încercăm să le reflectăm și în textele noastre muzicale.
„De ce vă doresc Perestroika” este, după informațiile mele, prima piesă de protest contra dictatorului Ceaușescu. O veți asculta, dacă veți avea bunăvoința. Am scris-o din ura și umilința ce s-au adunat în mine în cei 23 de ani trăiți acolo, lucru care m-a determinat să părăsesc țara. Formațiile din Vest se ocupă de Nelson Mandela, de Steven Biko etc, dar la acest personaj de rușine al acestei Europe nimeni nu s-au gândit până acum. Cu această piesă doresc să mă solidarizez cu toți cei care au ieșit în stradă cu curaj, cu toți cei care au fost împușcași, răniți, arestați, bătuți. Printre ei se află, sigur, și cunoștințe, și prieteni. Iar un fost basist al Timișoarei, și el membru în această formație, crede că, și adăugă cu mâna lui, „toți ciocoii națiunii vor fi călcați de acceleratul istoriei”.”
Să ascultăm această piesă, pe care corespondentul nostru, deci Tibor Lakatos, vrea să o transmitem și secției maghiare a Europei Libere, ceea ce am și făcut. Astăzi, Europa Liberă în limba maghiară va difuza la rândul ei această bucată muzicală. Să o ascultăm.
***
Niculai Constantin Munteanu: Pentru că suntem la muzică, să și glumim puțin. Emil Hurezeanu, știi de ce românii au scos stema din steagul românesc și au lăsat o gaură în loc?
Emil Hurezeanu: Ar trebui să-mi spui tu.
Niculai Constantin Munteanu: Ca să învețe și ei să vadă cerul.
Și, cu asta, un nou mesaj care ne vine din Anglia. Domnul Dinu Anastasiu face cunoscut foștilor colegi de la centrul de informatică și organizare a municipiului București, precum și de la Institutul Proiect București, că dacă au nevoie urgentă de echipamente de calcul, programe, materiale, documentație pentru calculatoare, pot lua legătura cu dânsul la telefon 908-664136, sau la telexul 44-908-827639.
Emil Hurezeanu: Marele oraș italian Milano va adopta orașul București, a declarat primarul orașului Milano. „Ajutoare concrete pentru a permite capitalei române să treacă peste dificultățile îngrozitoare ale acestei ierni vor pleca cât de curând posibil. Ne vom gândi imediat la o îngemănare, la o înfrățire în regulă între orașele noastre. Milano e gata să-i ajute pe prietenii români, așa cum a făcut-o cu toate popoarele care luptă pentru libertate. Am adoptat Varșovia când era la grea cumpănă, vom face acum același lucru pentru București”.
Domnul Camilian Demetrescu, care este mesagerul acestui text, acestui mesaj al primarului orașului Milano, ne informează în continuare ceea ce a comunicat primarul orașului Milano, și anume: „Consiliul popular al orașului București este rugat să ia imediat legătura cu viceprimarul orașului Milano, Giuseppe Zola, telefon în Italia: 02 și apoi numărul primăriei de la Milano: 5469212, și un număr de fax: 02-5452036 - pentru a comunica lista necesităților urgente și a concorda modalitățile de consemnare a ajutoarelor. Liniile telefonice cu România sunt foarte aglomerate, din această cauză Primăria orașului Milano roagă stabilirea imediată a contactelor”.
Domnul Camilian Demetrescu se adresează de asemenea Uniunii artiștilor plastici din București cu rugămintea de a se pune în contact cu dânsul la telefonul 0761496088, în vederea concordării unui ajutor material urgent pentru artiștii care se află în dificultăți materiale, precum și alte exigențe ale artiștilor plastici, care vor primi de îndată ajutoare din Italia.
Niculai Constantin Munteanu: Un grup de penticostali maghiari originari din România adresează o chemare către Biserica penticostală și Biserica baptistă din România. Ei sunt rugați, în numele domnului nostru Isus Hristos, să dea un ajutor bănesc, colectat cu ocazia Crăciunului. Banii să fie duși la Centrul penticostal și baptist din București, unde vor fi centralizați și după care roagă să fie împărțiți celor care au avut necazuri în familie cu prilejul Revoluției, celor care au avut decese în familie cu prilejul Revoluției sau care au răniți în familie. Ei ne mulțumesc pentru transmiterea acestui mesaj și ne roagă să scuzăm scrisul. Dar nu scrisul are importanță, ci ceea ce e în suflet, indiferent dacă suntem maghiari sau români.
Emil Hurezeanu: Nu mai trebuie să vă spunem ce însemnă și ce a însemnat în ultimul an operațiunea „Satele românești”, aici, în străinătate, pentru cunoașterea situației din România. La ceastă oră, cum bine știți, 35 de milioane de europeni din 2200 de localități ale Europei s-au înfrățit cu sate și orașe românești. Planul de sistematizare rurală, acest diabolic și criminal plan de distrugere absolută, a fost anulat, a fost distrus, la rândul lui, pentru totdeauna.
Această imensă rețea de întrajutorare concretă există. Această infrastructură, formată din primari occidentali, 2200 de primari și 35 milioane de europeni, sunt gata acum să intervină în România în mod direct la cererea românilor, la cererea sătenilor și orășenilor români, și să ajute așa cum și-au propus-o din capul locului. Vom avea în această emisiune, ceva mai târziu, pentru că am primit caseta chiar în acest moment, un mesaj simbolic din partea unei localități franceze, un mesaj pentru România în limba română și în limba franceză.
Niculai Constantin Munteanu: Până atunci, până când vom fi în măsură să transmitem această casetă, să vedem ce alte mesaje avem.
- Mă numesc Cârțu Dana, vorbesc din București, am 23 de ani. Acum sunt medic-stomatolog și lucrez la Spitalul clinic de stomatologie. Am participat și eu, împreună cu miile de tineri ai Bucureștiului la demonstrații în stradă, în zilele fierbinți de joi, 21, și vineri, 22 decembrie, la minunata noastră Revoluție.
Din primele ore asigur asistența medicală de urgență celor răniți și bolnavi la spitalul Colțea. Mulțumim tuturor organizațiilor și oamenilor de bine pentru ajutorul în medicamente trimis. Dar și sectorul nostru stomatologic duce mare lipsă de material și dotare medicală. Avem bolnavi și răniți pe care îi trimitem acasă din lipsă de materiale, medicamente și instrumentar.
Întrucât sectorul stomatologic este de multă vreme descoperit, fac un apel prin Dumneavoastră pentru a ni se trimite ca ajutor anestezice stomatologice, analgezice, antiseptice, seringi cu mono-utilizare, filme radiologice, ceramo-hidroxiapatită, implante indosoase, plăci de osteosinteză, antibiotice cu spectru larg, materiale de amprentă, acrilat, amalgam de argint, instrumentar chirurgical buco-maxilo-facial, freze de orice fel, sisteme speciale de menținere ale protezelor, vitamine și multe altele.
Adresa expedierii este: doctor Cârțu Dana, Spitalul clinic de stomatologie, Calea Plevnei nr. 19, București. Vă rog foarte mult să-mi confirmați telefonic posibilitatea sau imposibilitatea ajutorului pentru ca în caz că nu ne puteți ajuta să folosesc alte mijloace de apel. Telefonul meu de acasă este 165092. Rog, spuneți-mi pe ce adresă pot să vă scriu sau să trimit telex. Multe-multe mulțumiri și la mulți ani!
***
Emil Hurezeanu: Și suntem pregătiți să difuzăm acum mesajul comunei franceze.
Înainte de asta vreau să spun că acum suntem în măsură, bineînțeles, să vă citim lista integrală a tuturor celor 2200 de localități europene care au adoptat tot atâtea localități românești. Freamătul acestor zile însă ne-a împiedicat să luăm legătura cu prietenii noștri de la Bruxelles, în Belgia, unde se află Comitetul internațional de coordonare a acestei operațiuni. Îndată ce mai trece puțin vuietul ei vor veni aici, în studio, și veți afla de la ei, de la cei care s-au ocupat în umbră de atâtea luni cu organizarea acestei imense instituții internaționale, fără precedent în istorie, de fapt. Nu a existat încă un proiect Est-Vest de o amploare și de un simbolism mai cuprinzător, mai cuprinzătoare decât această organizație. Toți primarii vor transmite mesaje, suntem informați, și vor cere în mod concret primarilor români, care de data aceasta vor răspunde, ce trebuie făcut, cum pot fi ajutate acum prin operațiunea „Satele românești”, localitățile din România. Să ascultăm mesajul francez.
- Bonjour, ici Belmont-sur-Lausanne, petite commune de Suisse de 2000 habitants. Nous possédons un peu de vigne, une ancienne église rénovée, une école et quelques commerces. Nous avons parrainé le village d'Agârbiciu dans la province de Sibiu en Transylanie. Nous vous envoyons à vous, habitants de Agârbiciu, des cartes postales, des colis ainsi que notre soutien. Ici à Belmont, il fait froid et la neige va peut-être bientôt venir. Nous sommes en pensées avec vous et nous vous souhaitons d'heureuses fêtes et une bonne année, à vous tous, de la commune de Belmont-sur-Lausanne, en Suisse!
- Buna ziua! Aici Belmont, de lângă Lozane, o comună mică din Elveția, de două mii de locuitori. Avem aici puțină vie, o biserică veche renovată, o școală și câteva magazine comerciale. De curând, ne-am înfrățit cu comuna Agârbiciu din județul Sibiu, în Transilvania. Vă trimitem vouă, locuitori ai Agârbiciului, cărți poștale, colete, la fel ca și suportul nostru moral. Aici, la Belmont, este frig și probabil în curând va ninge. Ne gândim la voi și vă dorim sărbători fericite și An Nou cu bucurii! Tuturora, de aici, din Belmont de lângă Lozane, din Elveția.
***
Emil Hurezeanu: Trebuie să fac de îndată două rectificări. Și anume – mesajul nu vine din Franța, ci din Elveția, așa cum v-ați dat seama, însă asta e situația. În al doilea rând, el a fost transmis la 14 decembrie. Este ultimul care ne-a sosit. Ne-a sosit astăzi la redacție, deci a fost transmis înaintea Revoluției noastre.
Niculai Constantin Munteanu: Însă fără doar și poate el rămâne valabil în chemarea pe care o adresează celor din Agârbiciu.
Emil Hurezeanu: Este un mesaj simbolic, dacă vrem. În plus, mi s-a spus, în timpul transmisiei acestei înregistrări din Elveția, că numărul satelor europene și localităților europene care au adoptat localități românești nu mai este de 2200, asta se întâmpla acum trei săptămâni, este aproape de trei mii. Două mii de sate și localități doar în Franța au adoptat sate și localități românești, iar în toate celelalte șase țări europene, unde există aceste adopțiuni, se poate presupune deci că numărul total al localităților europene adoptive a ajuns la trei mii.
Niculai Constantin Munteanu: Ascultați acum Europa Liberă, iar pentru ascultătorii noștri din România, repet, din România, anunțăm că Radio Europa Liberă a deschis trei linii telefonice pentru acei dintre Dumneavoastră care vor să ne împărtășească informații importante. Pe aceste trei linii ne puteți telefona cu taxă inversă. Ne cerem scuze, dar trebuie să subliniem că orice convorbire venită pe aceste trei linii din afara României va fi întreruptă imediat. Cele trei telefoane sunt între orele 10.00 și 19.00, orele României, 89-21023010 și 89-21023011. Se adaugă la aceste numere și prefixul Germaniei. Între orele 18.00 și 22.00, orele României – prefixul Germaniei, apoi 89-21023033. Repetăm, aceste trei numele ale postului de radio Europa Liberă sunt rezervate exclusiv ascultătorilor aflați România.
De asemenea, ascultătorii care pot găsi la dispoziție un fax la întreprinderile românești sau la cele străine, care sunt în localitățile Dumneavoastră, la rugămintea Dumneavoastră, spunându-le că vă adresați nouă sau oricui altcuiva din Occident, puteți trimite mesaje scurte, esențiale, cu informații corecte și proaspete și de interes general la următorul telefax: 89-2285188.
Emil Hurezeanu: Și acum vom asculta ultima corespondență, în timp, care ne vine din partea colaboratorului nostru, prieten drag al nostru și al Dumneavoastră, scriitorul german originar din România, William Totok.
William Totok: Presa est-germană de ieri și de azi consacră evenimentelor dramatice din România un larg spațiu. Astfel, ziarul Neues Deutschland, cotidianul Partidului Socialist Unit, partidul socialismului democratic, în ediția sa din 27 decembrie relatează pe larg despre ultimele încercări ale Securității ceaușiste de a opune rezistență revoluției populare. Ziarul comuniștilor est-germani publică integral comunicatul agenției de presă Agerpres referitor la acuzațiile aduse lui Nicolae și Elena Ceaușescu.
Sub titlul: „Președintele Partidului salută victoria poporului”, Neues Deutschland redă textual declarația liderului de partid, Gregor Gysi, pe care a înmânat-o ambasadorului român în Berlinul răsăritean, Gheorghe Caranfil. În declarația amintită Gregor Gysi afirmă că întregul partid salută prăbușirea clicii lui Ceaușescu și condamnă încercările unor forțe reacționare, antipopulare, ce continuă să susțină cu mijloace brutale și violente fostul regim, ceea ce demonstrează încă o dată că regimul clanului Ceaușescu nu a avut nimic de a face cu socialismul. În încheiere, Gregor Gysi își exprimă speranța că victoria asupra tiraniei inumane va deschide poporului român o nouă cale către viitor.
Cotidianul Neues Deutschland mai publică și textul integral al programului dat publicității de către Frontul Salvării Naționale, cât și un scurt portret al noului președinte Ion Iliescu.
Toate celelalte ziare din Republica Democrată Germană publică largi comentarii despre evenimentele din țară, cât și relatări despre acțiunile de solidaritate cu poporul român. Numeroasele articole sunt însoțite de fotografii. Pe una dintre fotografiile publicate se vede un grup de revoluționari cu o pancartă pe care au fost scrise cuvintele: „Noi suntem poporul! Jos cu dictatorul!”.
Cotidianul Berliner Zeitung de azi publică un amplu articol despre filmul video transmis la televiziunea română cu procesul și executarea celor doi Ceaușești.
Pe programul II al Televiziunii est-germane aseară s-a transmis o emisiune specială, întitulată „Sfârșitul dictatorului”, în care telespectatorii din Republica Democrată Germană au putut vedea încă o dată imaginile devenite acum istorice, imagini ale Revoluției române: scene din orașul eroic Timișoara, ultimul discurs al lui Ceaușescu, fragmente din timpul procesului, dictatorul executat, bande ale Securității la București și în alte localități și așa mai departe.
Posturile de radio din RDG transmit de asemenea largi comentarii și reportaje din și despre România. Ajutorul acordat de către populația est-germană României de asemenea au găsit în coloanele ziarelor un larg ecou. Guvernul Republicii Democrate Germane a înființat un Stat major operativ, condus de către viceministrul de externe, în vederea coordonării ajutoarelor destinate României. Numerele de telefon la care poate fi contactat acest Stat major operativ sunt 2333324 sau 2333347.
Zilnic mijloacele de informare în masă din Germania răsăriteană publică numerele de cont în care cetățenii pot depune bani pentru populația din România.
William Totok, Berlinul Occidental.
***
Niculai Constantin Munteanu: „Noi suntem poporul! Jos cu dictatorul!”. „Ole, ole, Ceaușescu nu mai e!”. „Nu vă fie frică, Ceaușescu pică!”. Între timp, a picat.
Astăzi am fost anunțați că un alt Ceaușescu, la Viena, s-a sinucis. Cu aceasta, el ne-a făcut economie de un glonț.
Emil Hurezeanu: Primim în acest moment o informație din partea Societății internaționale pentru drepturile omului din Frankfurt pe Main, una dintre cele mai importante organizații umanitare din lume. Suntem informați că un al treilea transport cu alimente și medicamente a plecat astăzi din Germania spre România. El conține doar acele medicamente și ajutoare în alimente colectate în ultimele zile, în ultimele ore în landul Rhein Main. Este vorba de patru camioane, citesc acum depeșa. 15 tone de alimente: lapte praf, făină, margarină, ulei, zahăr și lămâi, în valoare de 100 de mii de mărci. De asemenea, 300 de kilograme de medicamente, în special antibiotice. Aceste camioane se îndreaptă spre Timișoara, Sibiu și Mediaș în Transilvania, deocamdată.
Organizația de la Frankfurt ne roagă să difuzăm adresa. Este vorba de IGFM Kaiser Strasse 72, 6000 Frankfurt, Germania Federală. Și un număr de cont, contul 93 în Bad Homburg 6380, cu mențiunea „Ajutoare pentru România”. Cei care vor să contribuie la aceste ajutoare, la ajutoarele viitoare care se vor îndrepta spre România, sunt rugați să ia legătura prin adresele oferite cu organizația de la Frankfurt.
Niculai Constantin Munteanu: Un ascultător din Occident, un român bun de-al nostru, Emil Oprea, ne roagă să le transmitem părinților săi din Cluj, Marin și Florica Dumitru un „An nou fericit și la mulți ani!”. O facem pentru el și o facem în mod special pentru că el este un ascultător și un muncitor cu totul și cu totul special. El este cel care acum câteva luni, la începutul verii, a fost la Cluj și a scris pe zidurile Clujului „Trăiască Doina Cornea!”. A reușit să ajungă la vreme în Occident, înainte de a pune mâna pe el băieții pe care știm cu toții.
Aici însă el și-a continuat activitatea și cu o placardă pe care scria „Trăiască Doina Cornea!”, „Libertate pentru Doina Cornea!”, „Libertate pentru Dan Petrescu!”, „Libertate pentru scriitorii români!” s-a dus la Zidul Berlinului la momentul acela celebru, dar și în fața Ambasadei române de la Bonn. Acolo a avut dificultăți.
Emil Hurezeanu: A fost bruscat de cineva de la ambasadă, vă amintiți că a povestit-o el însuși.
Niculai Constantin Munteanu: A fost bruscat, ambasada a chemat Poliția, Poliția l-a lăsat în pace, el însă, falnic și fără păs, sub ambasada Republicii Socialiste România, și-a ținut mai departe pancarta cu „Trăiască Doina Cornea!”.
Emil Hurezeanu: El fiind mănășturean, atenție.
Niculai Constantin Munteanu: Clujean gen-beget. „Până aici – democrație, de aici încolo – Mănăștur!”.
Acum a fost din nou la ambasadă – nu are astâmpăr – și apus în fața Ambasadei române la Bonn, observați, în interiorul incintei Ambasadei române, deci pe teritoriul românesc, o cruce mare pe care scrie „În amintirea victimelor dictaturii Ceaușescu. 1965-1989. Eroi ai României, nu vă vom uita niciodată!”
Emil Hurezeanu: Ei bine, ce credeți că ne-a mai spus? Cine credeți că a fost unul dintre cei care s-a înclinat primul în fața acestei cruci? Fostul consul general al României la Bonn, generalul de Securitate, originar din Constanța, Anca.
Niculai Constantin Munteanu: E general? De Securitate?
Emil Hurezeanu: Da, ni s-a comunicat de către oamenii care îl cunosc de la Constanța.
Niculai Constantin Munteanu: Domnul Oprea a avut și alte lozinci acolo, printre care și „Trăiască Europa Liberă!”, „Trăiască Partidul Creștin Democrat din România!”. De asemenea domnul Anca a păzit și această pancartă.
Emil Hurezeanu: Nu știu dacă ai spus, Emil Oprea e cel care a fondat, de unul singur, așa cum l-a dus capul, primul Partid Creștin Democrat Românesc la Bonn, pe teritoriul Germaniei, în fața Cancelariei Republicii Federale Germania. Acum două săptămâni.
Niculai Constantin Munteanu: E important că l-a înființat, că el se cheamă așa și că are și o ștampilă a unui notar că partidul există. Acolo făceau parte toți cei care pe atunci erau disidenți și care astăzi sunt opoziția din România.
Trebuie să vă mai spun că ne bucurăm pentru domnul Oprea și că el ne spune, ascultându-ne pe noi, că dacă toți românii din lume ar fi făcut mai mult, poate că numărul victimelor nu ar fi fost atât de mare.
Emil Hurezeanu: Ne apropiem de sfârșitul acestei emisiuni, al acestei prime emisiuni Actualitatea românească, în libertate în România. Vom reveni peste o oră de pauză. Urmează programele obișnuite ale serii, în cursul normal. Vom reveni cu o emisiune originală peste un ceas și, până atunci, să auzim numai de bine!
Transcriere de Lina Grâu.