Studiul citat afirmă că cercetătorii au identificat 6.700 de „bad actors”: conturi automatizate (bots), dar și conturi administrate de persoane reale, al căror scop este amplificarea subiectelor sensibile de pe agenda europeană și trollarea politicienilor de top ai UE.
Publicarea raportului vine la doar câteva zile după ce Facebook a anunțat închidere a 21 de pagini rusești de Facebook și conturi pe Instagram, care derulau campanii de dezinformare despre Austria, statele baltice, Germania, Spania, Ucraina și Marea Britanie.
Îți mai recomandăm Temele propagandei ruse în România. Expert Forum: La București, fake news e instrument de guvernareCompania afirmă că baza sa de date conține peste 500.000 de trolli și boți, dar Euronews nu a putut verifica independent dacă aceste conturi sunt în totalitate de origine rusească. De altfel, și autorii studiului menționează că au un grad ridicat de încredere apropo de originea conturilor, dar că atribuirea exactă este dificilă.
Raportul explică o nouă strategie: „În loc să creeze conținut propriu de la zero, actorii maligni preferă să depună efort în a amplifica un conținut existent creat organic”.
Îți mai recomandăm Partidele, Facebook și paginile false. Cât de răspândite sunt fabricile de trolli în România?Într-un exemplu din Germania, autorii arată cu o postare pe Twitter a unui politician de extremă dreapta din partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a fost redistribuit de un cont care posta cu o frecvență de 2,3 postări pe secundă.
Într-un alt exemplu, un cont asociat cu Rusia a distribuit conținut despre Islam și terorism utilizând hashtag-uri ale Uniunii Creștin-Democrate (CDU, partidul cancelarului Angela Merkel).
O altă strategie utilizată în dezinformare este mobilizarea în jurul unor evenimente reale. De exemplu, în Franța, după protestul Vestelor Galbene din 9 martie, trolli și bots au încercat să creeze impresia că mișcarea de protest ar fi ignorată de presă și că s-ar încerca marginalizarea informațională a acesteia.