- Studiul avertizează că societățile est-europene sunt vulnerabile la informații false și mișcări politice extremiste sau populiste.
- Doar puțin peste o treime dintre români percep extrema dreaptă drept o amenințare. În timp ce, 36% dintre români cred că un sistem totalitar fără alegeri libere ar fi în beneficiul țării.
- Est-europenii sunt în proporție mare în favoarea unei armate proprii a Europei, chiar dacă sprijină ideea ca statele lor să fie membre NATO.
- La capitolul încredere în președinții celor nouă state din Europa de Est măsurate, Klaus Iohannis a obținut cea mai mică cotă, doar 41%.
- 22% dintre românii participanți la sondaj dau vina pe Ucraina pentru conflict. Procentul e în creștere și analiștii îl pun pe seama dezinformării.
În majoritatea țărilor, sprijinul general pentru apartenența la UE și la NATO este constant și robust din 2022, arată raportul GLOBSEC. 78% dintre respondenți doresc ca țara lor să rămână în UE și 81% în NATO.
Majoritatea respondenților din Europa Centrală și de Est (ECE) recunosc rolul NATO ca garanție de securitate, iar 62% spun că UE permite țării lor să aibă un cuvânt mai important de spus în relațiile internaționale.
În toate cele nouă țări analizate, majoritatea celor care au răspuns (78%) ar susține rămânerea în UE, în cazul în care s-ar organiza un referendum pe această temă.
În general, sprijinul pentru UE rămâne ridicat și stabil, fără schimbări semnificative în ultimul an. Polonia și Slovacia reprezintă excepțiile, cu scăderi de 7-8 puncte procentuale.
De asemenea, cetățenii din spațiul ECE sunt de părere că Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități de apărare și să nu depindă esențial de sprijinul SUA.
63% dintre respondenții din cele nouă țări sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să își construiască propria armată.
Răspunsurile date la întrebarea daca Uniunea Europeană ar trebui să înceapă să își construiască propria armată.
Est-europenii își doresc democrație
În general, rezultatele din acest an demonstrează că opinia publică din țările est-europene este constantă în a aprecia democrația, respectarea drepturilor omului și a statului de drept.
82% dintre est-europenii care au participat la studiu cred că democrația este un sistem bun pentru țara lor.
În șapte din cele nouă țări analizate, satisfacția față de modul în care democrația funcționează este mai mare decât în 2020. În unele țări, cum ar fi Bulgaria, Polonia și Slovacia, nivelul de satisfacție față de democrație a rămas relativ stabil din 2020 până în 2024.
În schimb, o creștere consistentă a satisfacției a fost observată în Lituania și România, în timp ce restul statelor au înregistrat o tendință diferită, cu o creștere în 2022, urmată de o scădere în 2024.
Ca și în anii precedenți, încrederea medie în președinții țărilor rămâne semnificativ mai mare decât în guvernele acestora, mai arată studiul.
Având în vedere că toate țările analizate funcționează ca democrații parlamentare, rolul președintelui este mai mult reprezentativ decât implicat în elaborarea politicilor, ceea ce contribuie probabil la acest fenomen, explică autorii cercetării.
Klaus Iohannis, președintele României, are cea mai mică cotă de încredere, de doar 41%, față de restul șefilor de stat analizați.
Încrederea pe care est-europenii o acordă președinților statelor, exprimată în procente.
În acest an, președinții statelor baltice se bucură de niveluri de încredere considerabil mai ridicate decât omologii din alte țări. Valul de solidaritate a societății exprimat față de Ucraina, inclusiv acceptarea pe scară largă a refugiaților, ar putea fi un factor care să contribuie la această creștere.
Ca linie generală, cetățenii est-europeni susțin democrația liberală, bazată pe drepturile omului. Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor din spațiul ECE nu sunt de acord cu acordarea de drepturi egale pentru persoanele LGBTQ.
Temeri legate de extinderea războiului din Ucraina
La nivelul spațiului ECE, cetățenii se tem de o posibilă extindere a războiului din Ucraina.
În timp ce susținerea pentru furnizarea de echipament militar Ucrainei este largă, aproape jumătate dintre participanții la sondaj cred că, prin furnizarea de asistență militară, țările lor provoacă Rusia și riscă implicarea în război.
Cu toate acestea, sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE și la NATO a crescut în majoritatea țărilor, cu excepția Poloniei și Slovaciei. O majoritate de 74% este, de asemenea, în favoarea continuării sprijinului militar pentru Ucraina.
Mai mult, în timp ce imigranții ucraineni sunt, în general, acceptați în regiune, imigranții provenind din afara Europei sunt văzuți ca amenințări potențiale pentru identitate și valori în aproape toate țările, cu excepția României și Letonia.
Cetățenii est-europeni se simt mai amenințați de migrația provenind din afara Europei decât de cea provenită din Ucraina.
Răspunsurile la întrebarea legata de proveniența migranților de care se simt cel mai amenințați.
Rezultate pentru România
Proporția românilor care identifică Rusia ca responsabilă pentru război a scăzut de la 65% în 2023 la 55% în 2024. 22% dintre românii participanți la sondaj dau vina pe Ucraina pentru conflict.
Autorii studiului pun această evoluție pe seama dezinformării menite să aducă în discuție narațiunile pro-occidentale și să prezinte Ucraina într-o lumină negativă, în special în ceea ce privește presupusul tratament al țării față de minorități.
De asemenea, românii apreciază prezența aliaților NATO. În 2024, față de anii anteriori, mai puțini respondenți văd SUA ca pe principalul partener, dar crește recunoașterea Germaniei, Franței și Marii Britanii ca aliați strategici.
38% dintre români percep populismul de extremă dreaptă ca pe o amenințare. Autorii studiului pun acest rezultat pe seama lipsei educației în domeniu și a proliferării mesajelor care susțin că Occidentul tratează românii ca pe cetățeni de mâna a doua.
De cealaltă parte, potrivit studiului, 36% dintre români cred că un sistem totalitar fără alegeri libere ar fi în beneficiul țării.
Procentul celor care cred că populiștii și formațiunile de extremă dreapta le amenință identitatea și valorile.
GLOBSEC este un think-tank global cu birouri locale în Bratislava, Bruxelles, Kiev, Viena și Washington D.C. angajate să consolideze securitatea, prosperitatea și durabilitatea în Europa și în întreaga lume.
Printre activitățile principale ale think-tankului se află realizarea de cercetări cu relevanță globală și pe baza cărora oferă recomandări pentru contracararea amenințărilor și riscurilor pentru societățile democratice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.