Studiu cu bani UE care schimbă abordarea asupra urșilor din România, acum între 10.000 și 13.000. Finanțare pentru sistemele electrice

Sanctuarul de Urși Libearty este cel mai mare proiect pentru bunăstarea animalelor din Europa. Sanctuarul a fost creat pentru foștii urși captivi de la Zărnești, din România.

România are în prezent între 10.000 și 13.000 de urși bruni, arată un studiu făcut cu bani europeni de Universitatea Transilvania din Brașov, la prezentarea căruia a participat vineri și ministrul mediului, Diana Buzoianu.

Analizele genetice făcute pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național arată că populația de urs brun din România este între 10.657 și 12.787 de indivizi.

„Harta României va fi împărțită în zone cu grad de risc, astfel că acolo unde sunt incidente mai multe între oameni și urși vor fi luate măsuri mult mai rapide de intervenție”, a declarat ministrul mediului, Diana Buzoianu într-o conferință de presă susținută la Brașov.

Este cel mai amplu studiu de acest tip făcut la nivel mondial pentru această specie care estimează genetic populația de urs brun, spun autorii cercetării.

Proiectul include și măsurile care pot fi luate pentru prevenirea conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale.

Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac atunci când sunt întreținute corespunzător, iar autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc.

Îți mai recomandăm Ecologul Tibor Hartel, despre conflictele om-urs: Împușcarea masivă nu e o soluție, putem avea probleme și cu un singur urs

„Proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populației de urs brun din România” și oferă baza științifică pentru monitorizarea genetică a speciei și pentru managementul situației urșilor bruni la nivel național, pentru a se putea trece de la „decizii reactive” la politici publice fundamentate pe „realitățile din teren”, spune ministrul mediului, Diana Buzoianu.

Totodată, studiul arată și un nivel ridicat al diversității genetice, esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice, spune sursa citată.

Studiul „nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme”, spune Diana Buzoianu, ci „un instrument de management” menit să protejeze oamenii, să prevină coflictele și să conserve și specia de urși bruni din România, spune ministrul.

Totodată, studiul explică „unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială”, spune oficialul de la mediu. „Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud. Ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, spune Diana Buzoianu.

Concret, monitorizarea genetică a populației de urs brun vizează stabilirea periodică a mărimii populației, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei, precum și implementarea unui plan de monitorizare genetică pe termen lung.

Pe baza acestor rezultate a fost realizată, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument esențial pentru aplicarea unor măsuri diferențiate, spune Ministerul Mediului.

Your browser doesn’t support HTML5

Ariile protejate din România. Omul (nu) sfințește locul. Gunoaie, flori rare rupte, urși hrăniți și condamnați la moarte

Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea are la bază o analiză care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.

Proiectul, în valoare de 57,3 milioane de lei a fost finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027.

Implementarea sa va fi făcută de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Luna trecută, ministrul Diana Buzoianu, a anunțat un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru monitorizarea video a zonelor de risc, cum este Transfăgărășanul, pentru amendarea persoanelor care hrănesc urșii în libertate.

Pe data de 6 noiembrie, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care stabilește noile reguli pentru împușcarea urșilor care pătrund în localități și amenință viața oamenilor, dar și amenzi între 10.000 de lei și 30.000 de lei pentru cei care hrănesc urșii în libertate.

Îți mai recomandăm Ministrul Mediului, Diana Buzoianu: Hrănirea urșilor va fi sancționată cu amenzi între 10.000 și 30.000 de lei

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI