Potrivit surselor citate, reducerea vizează aproximativ 200 de posturi din structurile NATO care coordonează și planifică operațiuni militare, de informații și forțe speciale.
Printre entitățile afectate se află NATO Intelligence Fusion Centre din Marea Britanie, Allied Special Operations Forces Command din Bruxelles, precum și STRIKFORNATO, centrul NATO cu sediul în Portugalia care coordonează anumite operațiuni maritime. Alte structuri similare sunt, de asemenea, incluse în planul de reducere.
În total, aproximativ 400 de americani sunt detașați în prezent în aceste entități, ceea ce înseamnă că numărul personalului american din respectivele structuri ar urma să fie redus aproape la jumătate.
Potrivit surselor, retragerea nu se va face brusc: în majoritatea cazurilor, Statele Unite vor alege să nu înlocuiască angajații al căror mandat se încheie, un proces care ar putea dura mai mulți ani.
Centrele de excelență și grupurile consultative, printre cele mai afectate
Conform informațiilor publicate de The Washington Post, Pentagonul intenționează să își reducă implicarea mai ales în centrele de excelență ale NATO, aproximativ 30 la nivelul alianței, care au rolul de a instrui forțele NATO în diverse domenii ale războiului modern.
Reducerile vor afecta inclusiv grupuri consultative dedicate securității energetice și războiului naval, precum și organizații NATO axate pe operațiuni speciale și informații.
Un oficial european a precizat că o parte dintre funcțiile americane ar putea fi relocate în alte structuri ale alianței, ceea ce ar putea limita impactul operațional al măsurii.
Totuși, actuali și foști oficiali avertizează că diminuarea prezenței americane ar putea avea un impact semnificativ asupra NATO, prin pierderea expertizei militare americane.
„Avem multă experiență operațională pe care unii dintre oamenii noștri o aduc acestor centre. Retragerea personalului american ar însemna un fel de exod de competență”, a declarat Lauren Speranza, fost oficial de rang înalt în Pentagon în timpul administrației Biden.
Îți mai recomandăm Avertismentul lui Mark Rutte către aliați: NATO este următoarea țintă a Rusiei în următorii cinci ani. Trebuie să fim pregătițiImpact militar limitat, dar efect simbolic major
Reducerea anunțată este relativ mică în comparație cu cele aproximativ 80.000 de trupe americane staționate în Europa, dintre care aproape jumătate se află în Germania.
Din acest motiv, măsura nu indică neapărat o retragere militară amplă de pe continent. Cu toate acestea, decizia are un puternic impact simbolic, într-un moment în care alianța traversează una dintre cele mai tensionate perioade din cei 77 de ani de existență.
Un oficial NATO a declarat că astfel de ajustări ale personalului american „nu sunt neobișnuite” și a subliniat că prezența militară a SUA în Europa este, în prezent, mai mare decât în anii anteriori.
„NATO și autoritățile americane sunt în contact strâns privind postura noastră generală, pentru a ne asigura că alianța își menține capacitatea robustă de descurajare și apărare”, a precizat oficialul.
Reducerea personalului NATO are loc într-un context geopolitic extrem de sensibil. În timpul primului său mandat, Donald Trump a amenințat în mod repetat că va retrage SUA din NATO și a declarat în campania electorală că ar încuraja Rusia să atace statele membre care nu își îndeplinesc obligațiile financiare privind apărarea.
Îți mai recomandăm NATO ia în calcul o „Santinelă Arctică” pentru a atenua tensiunile dintre SUA și Danemarca privind GroenlandaDeși, în prima jumătate a anului 2025, Trump a părut să își nuanțeze poziția – lăudându-l pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, și pe liderii europeni după ce aceștia au acceptat majorarea cheltuielilor de apărare la un summit din iunie – tensiunile au reizbucnit în ultimele luni.
În decembrie, oficiali ai Pentagonului le-au transmis diplomaților europeni că Washingtonul dorește ca Europa să preia majoritatea capacităților convenționale de apărare ale NATO până în 2027, inclusiv în domeniul informațiilor și al rachetelor, un calendar considerat nerealist de multe capitale europene.
Un document strategic american publicat ulterior a subliniat intenția SUA de a-și concentra mai multe resurse militare în emisfera vestică, ridicând semne de întrebare cu privire la prioritatea acordată Europei.
Disputa privind Groenlanda și riscul escaladării
În primele săptămâni ale anului 2026, președintele Trump a reluat public ideea achiziționării Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, provocând reacții dure la Copenhaga și în restul Europei. Mulți lideri europeni consideră că orice formă de agresiune teritorială în interiorul NATO ar marca sfârșitul alianței militare nord-atlantice.
Trump a mers mai departe, distribuind pe rețelele sociale un mesaj care descria NATO drept o „amenințare” pentru Statele Unite și minimaliza rolul Chinei și Rusiei, catalogându-le drept simple „sperietori”.
De asemenea, el a anunțat intenția de a impune tarife vamale mai multor state NATO începând cu 1 februarie, din cauza sprijinului acestora pentru suveranitatea Danemarcei asupra Groenlandei, determinând oficialii Uniunii Europene să analizeze măsuri de retorsiune.
Presiuni politice interne în SUA
În Congresul american, inclusiv în rândul unor republicani influenți, există opoziție față de reducerea prezenței militare în Europa.
Parlamentarii au adoptat o lege care obligă Pentagonul să consulte Congresul înainte de orice reducere majoră a posturii militare americane pe continent, prevedere care se aplică dacă efectivele scad sub pragul de 76.000 de militari. În prezent, nivelul se menține în jurul a 80.000.
Îți mai recomandăm Ce variante de răspuns au europenii în fața presiunilor lui Donald Trump privind preluarea GroenlandeiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.