SUA și România își recunosc reciproc vechimea în muncă și dreptul la pensie

Acordul în domeniul securității sociale prevede că cetățenii români care au muncit în SUA și cetățenii americani care au muncit în România își vor putea valorifica la pensie perioadele de lucru din cele două țări.

Calculul se va face potrivit principiului totalizării, cu acordarea proporțională a pensiei de fiecare stat, transmite Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Actul normativ cuprinde și dispoziții privitoare la încasarea pensiilor în statul ales de beneficiari, o facilitate care asigură o mai bună mobilitate a pensionarilor din cele două state pe teritoriul celuilalt stat și a menținerii accesului lor la drepturile de pensie aflate în plată.

Acordul, semnat la Bucureşti pe 23 martie 2023, asigură evitarea dublei contribuții la asigurările sociale sau a riscului ca acesta să nu fie supus niciunei scheme de asigurări sociale din cele două state.

De asemenea, lucrătorii detașați sunt scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale din statul în care sunt detașați.

Acordul în domeniul securităţii sociale vizează persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, dar și pe cele ale căror drepturi derivă, conform legilor aplicabile, de la acestea.

Documentul se aplică, pentru România, legilor care reglementează pensiile şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii, precum și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

Acordul în domeniul securității sociale dintre România și SUA a fost semnat pe 23 martie 2023 de ministrul român al Muncii de la acea vreme, Mariu Budăi, și de ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec.

Negocierile de semnare a acordului au fost inițiate în urmă cu zece ani și și-au propus încheierea unui acord în domeniul securităţii sociale care să reglementeze:

• acordarea pensiilor pentru beneficiarii celor două sisteme, adică recunoaşterea şi totalizarea perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul celor două state pentru deschiderea dreptului la pensie,
• acordarea proporțională a pensiei de către fiecare stat funcție de perioadele de asigurare realizate în sistemul propriu.

Textele Acordului și Aranjamentului Administrativ de aplicare au fost convenite într-o primă fază în anul 2016. Negocierile au fost reluate abia în 2019, după ce discuțiile au fost redeschise de partea americană care a propus o serie de modificări.

Ultimele propuneri ale părții americane, adică ale Departamentului de Stat al SUA, au fost înainte părții române în martie 2022.

După analiza răspunsului părții române, partea americană a renunțat la majoritatea propunerilor, fiind convenită o nouă completare în Acord a definiției autorității competente pentru România.

Notificarea pe cale diplomatică a autorităților americane a fost făcută în iulie 2022.

Autoritatea competentă pentru România este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la care se adaugă, doar pentru Partea a II–a a Acordului, și Ministerul Sănătății, iar pentru SUA este reprezentată de Comisarul pentru Securitate Socială.

Acordul privește toate persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, precum și persoanele ale căror drepturi derivă de la persoanele menționate anterior.

Acordul se aplică pentru România legilor care reglementează atât pensiile cât şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii.

De asemenea, acordul se aplică și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, potrivit Părții a II-a a Acordului.

Pentru Statele Unite ale Americii, Acordul se aplică legilor care reglementează programul federal de asigurare pentru bătrâneţe, urmaş şi dizabilitate.

La negocieri, partea americană a fost cea care a propus includerea în acord a exceptării lucrărilor detașați de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate din sistemul național al statului contractant unde sunt detașați.

Partea americană și-a motivat propunerea spunând că, potrivit legislației americane, un lucrător american detașat în România ar trebui să plătească atât în SUA, cât și în România asigurarea de sănătate.

În schimb, lucrătorul român detașat în SUA ar fi oricum exceptat de la plata asigurărilor de sănătate din sistemul american, conform prevederilor legislației americane din domeniul sănătății.