De ce evită Kamala Harris să numească atrocitățile armatei ruse în Ucraina „crime de război”

Harris s-a arătat revoltată de atacul Rusiei asupra unei maternități și a unui spital de copii din Mariupol, în urma căruia cel puțin trei persoane au fost ucise, printre care și un copil.

Vicepreședintele american a sprijinit ideea unei anchete care să documenteze crimele comise de Kremlin împotriva civililor din Ucraina.

„Cu siguranță ar trebui să existe o investigație și ar trebui să urmărim cu toții și nu am nicio îndoială că ochii lumii sunt ațintiți asupra acestui război și asupra agresiunii și atrocităților comise de Rusia”, a declarat Harris în timpul conferinței de presă.

Oficialul american a refuzat, însă să numească acțiunile militare ale Rusiei din Ucraina drept „crime de război”.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cărui țară a primit până acum peste un milion de refugiați ucraineni, a fost mai ferm în a condamna invadarea Ucrainei de Rusia, spunând că „pentru noi este evident că în Ucraina rușii comit crime de război”.

„Sunt femei însărcinate, sunt copii, iar dacă ucizi oameni obișnuiți aruncând bombe sau (lansând, n.r.) rachete în blocurile de locuințe, aceasta este o barbarie ce poartă trăsăturile unui genocid”, a continuat acesta.

Distrugerea spitalului de copii din Mariupol de catre forțele ruse

Răspunsul dat de Duda reflectă părerea mai multor lideri europeni, care susțin că Rusia se face responsabilă de încălcarea drepturilor omului în Ucraina prin bombardarea țintelor civile.

Tot joi, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a condamnat bombardarea maternității și a spitalului de copii din orașul Mariupol, calificând gestul Rusiei drept „crime de război”, potrivit AFP, citat de Europa Liberă.

„Astfel de crime de război nu pot rămâne nepedepsite”, a completat premierul Spaniei.

Și șeful diplomației UE, Josep Borell, a condamnat în termeni duri „âbombardarea maternității din Mariupol de armata rusă.

„Suntem îngroziți să vedem forțele armate rusești comițând atrocități tot mai mari și țintindu-i pe cei mai lipsiți de apărare și vulnerabili. Un astfel de comportament al forțelor invadatoare este rușinos, represiv și total inacceptabil. Cei responsabili pentru aceasta în Federația Rusă vor fi trași la răspundere pentru această crimă odioasă”, a spus Josep Borell într-un comunicat dat publicității joi.

„Condamnăm, de asemenea, în termenii cât mai puternici posibil, asediul aflat în curs de desfășurare a orașului Mariupol și a altor orașe ucrainene sub bombardamentul puternic de către Forțele Armate Ruse, provocând orori populațiilor civile și creând dezastre umanitare.”

Aceste încălcări grave ale dreptului internațional umanitar trebuie oprite imediat, a spus Borell, care și-a reluat apelul către Rusia de a-și respectat obligațiile și angajamentele internaționale și să înceteze imediat operațiunile militare.

„Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest act de agresiune militară și pentru toate distrugerile și pierderile de vieți pe care le provoacă. UE salută înființarea unei comisii de anchetă în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, precum și deschiderea unei anchete de către procurorul Curții Penale Internaționale. Rusia va fi trasă la răspundere pentru aceste încălcări grave și crime de război”, a adăugat șeful diplomației UE.

El a cerut Rusiei să respecte coridoarele umanitare, să permită evacuarea populației civile și acordarea de asistență umanitară completă.

„Facem apel la Federația Rusă să înceteze imediat acțiunile sale militare, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a încheiat Borell.

Poziția Statelor Unite față de crimele de război

În anii ’90, Statele Unite au ajutat la fondarea Curții Penale Internaționale, ce se ocupă în prezent de anchetarea crimelor de război și condamnarea celor ce se far responsabili de comiterea acestora.

În ciuda implicării active, președintele Statelor Unite de la acea vreme, Bill Clinton, nu a rugat Congresul să ratifice Statutul de la Roma, ce i-ar fi adus Americii statutul de membru al Curții – și, implicit, ar fi autorizat investigarea oricăror crime de război comise de soldații americani.

La scurt timp după atentatele de la 11 septembrie 2001, Statele Unite au invadat Afganistanul și au înlăturat de la putere regimul talibanilor, acuzat că ar fi colaborat cu membrii rețelei teroriste Al-Qaeda.

Zeci de persoane susțin că ar fi fost torturate de agenții CIA în așa-zisele „situri negre”, create de administrația prezidențială, condusă atunci de președintele SUA, George W. Bush.

Aversiunea Statelor Unite față de termenul „crime de război” și față de rolul instituției a devenit, din nou, subiect de discuții și de critici în rândul experților din domeniul juridic în urmă cu doar doi ani.

Pe 11 iunie 2020, președintele american Donald Trump a decis incriminarea oricărei persoane care lucrează pentru Curtea Penală Internațională.

Această măsură a permis în esență blocarea conturilor bancare ale avocaților, judecătorilor, anchetatorilor și personalului Curții.

Persoanelor afectate de noua măsură le puteau fi retrase vizele americane, iar călătoria acestora către Statele Unite le putea fi refuzată de autoritățile americane.

La momentul respectiv, Curtea Penală Internațională analiza cazurile a doi deținuți ai închisorii Guantanamo, aflată pe insula Cuba sub jurisdicția Statelor Unite.

Pe 2 septembrie 2020, secretarul american de atunci, Mike Pompeo, a anunțat prima rundă de sancțiuni adoptate împotriva lui Fatou Bensouda, procurorul special al Curții Penale Internaționale, și asupra asistentului său de top.

Cu doar un an în urmă, în 2019, un tribunal militar american îl achita de mai multe pedepse pe șeful operațiunilor speciale din Irak, Edward Gallagher. Gallagher se face responsabil de uciderea mai multor civili și înjunghierea mortală a unui membru minor al organizației teroriste Statul Islamic, capturat de soldații americani.

Mai multe organisme internaționale și instanțe din SUA au constat în mod repetat că anumite metode de tortură adoptate de armata americană, precum „waterboarding-ul” (simularea înecului) sau forțarea deținuților în poziții de stres constituie crime de război.

În tot acest timp, Statele Unite au refuzat să recunoască faptul că armata sa a comis crime de război în teatrele militare din Orientul Mijlociu.

Atât Statele Unite cât și Rusia nu sunt state membre ale Curții Penale Internaționale, ambele refuzând jurisdicția acesteia pentru faptele comise pe durata mai multor conflicte militare.