Summitul UE care trebuia să aibă loc joi și vineri la Bruxelles a fost amânat cu (cel puțin) o săptămână, după ce președintele Consiliului European Charles Michel a fost nevoit să intre în carantină în urma îmbolnăvirii unuia din membrii echipei sale de protecție, cu care el a fost în contact.
Între timp, cum explică El Pais, în Spania, Bruxelles a făcut și mai stricte regulile acordării ajutoarelor și finanțării europene. În Italia, La Repubblica prezintă încă în această dimineață, în ziarul tipărit deja în cursul nopții, textul ce va fi prezentat și adoptat azi de către Comisia Europeană de la Bruxelles: este vorba de noul „Pact asupra migrației”, noile reguli europene privind frontierele externe și redistribuirea migranților între țările membre.
Noul set de reguli, gândite de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, împreună cu vice-președintele Comisiei, Margaritis Schinas, și de comisara responsabilă cu afacerile interne și migrația, Ylva Johansson, constituie un mecanism, scrie La Repubblica, prevăzut în primul rând pentru a ușura povara ce apasă pe Italia, Grecia și Malta. Teoretic, regulile vor fi obligatorii și coercitive, în special în ce privește repartizarea refugiaților, însă rămâne de văzut în ce măsură ansamblul legislativ propus va fi acceptat de țările grupului de la Vișegrad, de țările baltice sau de către Austria.
În Franța, Libération are întregul dosar al numărului de astăzi despre asta, inclusiv prima pagină barată de titlul mare: Dreptul la azil – Europa se înfundă în rușine. Libération analizează și decriptează acolo labirintul legislației europene în chestiunea acordării azilului, bazată până acum pe „sistemul Dublin”. Altfel zis: cei care doresc să obțină azilul politic sunt obligați să-l ceară în prima țară a UE în care au pus piciorul mai întâi, ceea ce înseamnă în general Italia sau Grecia.
Cât despre expulzarea celor a căror cerere e refuzată, Libération atrage atenția că la nivel european nici măcar nu există o listă comună a țărilor considerate „sigure” spre care migranții respinși să poată fi expulzați. În același timp, incendierea în urmă cu câteva zile a lagărului de refugiați din Moria, pe insula grecească Lesbos, a arătat urgența unei politici comune europene a migrației.
London calling
În Marea Britanie, Boris Johnson a anunțat la rândul său, ieri seară, noile reguli ale carantinei la nivel național, care vor rămâne în vigoare, a avertizat premierul, șase luni de acum înainte.
Măsurile anunțate de Johnson sunt gândite și calibrate pentru Anglia, dar, cum precizează The Guardian, măsuri similare au fost anunțate pentru Scoția de către șefa guvernului regional (și cu repetitive puseuri independentiste) Nicola Sturgeon. Este vorba mai ales, atât în Anglia, cât și în Scoția, de închiderea barurilor și restaurantelor la ora 10 seara și de limitarea drastică a vizitelor la domiciliu. Munca de la domiciliu este insistent recomandată.
Politico are un rezumat al evoluției regulilor contradictorii impuse succesiv de Johnson, pe măsură ce le-a cerut britanicilor să lucreze de acasă, să nu lucreze de acasă, apoi să iasă la crâșmă și la restaurant, dar să stea în casă.
În același timp, cum precizează The Times, experți medicali și epidemiologi l-au avertizat pe Johnson că noile reguli stricte ale carantinei nu vor duce la scăderea ratei infecțiilor. Ba chiar, The Telegraph, fostul ziar al lui Boris Johnson, cotidian cu totul pro-Brexit și în care el a scris chiar și după ce a devenit prim ministru, până în decembrie anul trecut, pune întrebarea dacă cu cumva Johnson încearcă acum să dea vina pe populație pentru eșecul guvernului în a rezolva criza actuală.
Tulburări în Groko
În Germania, presa continuă să urmărească ascensiunea politică a ministrului de finanțe Olaf Scholz, candidatul partidului socialist în alegerile generale de anul viitor, partidul SPD, partener în Groko, die grosse Koalizion a Angelei Merkel, pentru a-i succeda acesteia. Partidul socialist este laminat de îndoieli și lupte interne și de îndărătnicia lui Merkel, aflată acum la apogeul carierei sale politice. SPD a suferit o adevărată hemoragie produsă de îndoielile și luptele interne, și de căutarea unei doctrine și poziționări față de creștin-democrații CDU/CSU care domină coaliția guvernamentală.
Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că Olaf Schulz, deși are neîndoielnic potențial politic, nu pare câtuși de puțin, în circumstanțele actuale, omul potrivit pentru a conduce partidul socialist la victorie.
„Isus din Siberia”
La Stampa, în Torino, anunță arestarea în Rusia, în inima Siberiei, pe lângă Krasnoiarsk, a lui Serghei Torop, zis și Visasarion, care e considerat de către discipoli a fi „noul Isus”. Acest fost polițist de trafic rutier, în vârstă de 59 de ani, a creat o sectă, care funcționează de trei decenii, în care el este adorat ca fiind „noul Isus” și având origine divină.
Elicoptere militare și mascați cu mitraliere din forțele FSB au coborât peste satul Petropavlovka, zis Cetatea Soarelui, în taigaua siberiană, pentru a-l aresta pe fondatorul Bisericii Ultimului Testament («Церкoвь последнего завета»), o grupare milenaristă cu mii de discipoli. Fostul polițist cu lungă barbă cenușie și sandale cu ciorapi albi e acuzat de toate păcatele imaginabile, de la fondarea unei organizații religioase ilegale, la malversațiuni financiare (donațiile adepților), trecând prin abuzuri psihologice și tot ce poate fi așteptat din partea fondatorului unei secte apocaliptice.
Operațiunea a fost anunțată oficial de ministerul de interne, care publică și o fotografie cu „Isus” în avion în mijlocul forțelor speciale.
Împreună cu Torop „Vissarion” a mai fost arestat și apostolul său Vadim Redkin, care în timpul URSS-ului a fost toboșar într-un grup de rock.
Agenția de știri locală Novosti Krasnoiarska oferă pe pagina sa web un scurt clip video cu arestarea „Învățătorului” (Учитель), cum îi spune și comentariul clipului.
Kommersant estimează numărul membrilor comunității care trăiesc în regiunea Krasnoiarsk la circa 4000 – 5000, dar mai mulți sunt împrăștiați prin alte regiuni și chiar și în străinătate, în special în Germania, unde discipolii au și tradus câteva din cărțile cu învățăturile lui în germană.
Din câte se știe despre sectă, discipolii lui „Isus din Siberia” sunt vegetarieni, nu fumează și nu consumă alcool, n-au voie să folosească bani și trăiesc în autarhie economică. Altfel zis, lasă de înțeles atât La Stampa cât și presa rusă, ei nu fac nimic mai periculos decât nenumăratele grupări de budism și yoga New Age. În loc de Crăciun, au ca mare sărbătoare 14 ianuarie, ziua de naștere a lui „Isus” Vissarion. Ei trăiesc în așteptarea sfârșitului lumii, care până acum s-a tot amânat.
„Nu sunt Dumnezeu”, declarase Vissarion pentru The Guardian în 2002. „E greșit să crezi că Isus este Dumnezeu. Dar sunt Cuvântul viu al lui Dumnezeu Tatăl. Tot ce Dumnezeu dorește, își spune Cuvântul prin mine.”
Potrivit televiziunii RBK, Vissarion riscă până la 12 ani închisoare și o amendă substanțială. Lenta.ru informează că el va fi judecat în regim închis, fără accesul presei sau al publicului. Chiar și avocații acestuia au declarat pentru presa locală că nu sunt lăsați să intre în contact cu el.
O parte a presei scrie că secta lui Vissarion a fost înregistrată în mod legal ca organizație religioasă încă din 1995. În Rusia, libertatea de cult este garantată prin Constituție. Tot o adunătură de cuvinte.