Când avea 35 de ani și a fost întemnițată la Moscova, Maria credea că știe o grămadă de lucruri despre viață. Nu aflase încă nimic despre mâncarea din pușcăriile rusești.
„Nu m-am gândit vreodată că oamenii ar putea fi hrăniți cu așa ceva”, spune Maria, care a stat încarcerată timp de 17 luni, în 2021 și 2022, din motive politice, după cum spune grupul pentru drepturile omului Memorial.
Dar Maria nu este singurul deținut care s-a pricopsit cu o asemenea experiență de viață.
În fiecare zi, sutele de mii de deținuți din închisorile și centrele de detenție din Rusia sunt hrăniți cu astfel de mâncare: terci de ovăz nefiert, pâine necoaptă, carne putredă și multe altele, declară foști condamnați pentru Current Time, canalul TV online al RFE/RL.
Un bărbat la închisoarea Butyrka din Moscova cară așa-zisele alimente.
Maria, al cărei nume a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea, a încercat, după eliberare, un experiment: să gătească terciul din închisoare, pe care îl numește „muci”. Nu a reușit.
Nu e o chestiune de gust. Întrebarea este dacă mâncarea distribuită în vastul sistem penitenciar din Rusia e comestibilă și poate să le mențină prizonierilor starea de sănătate, în conformitate cu Regulile Standard pentru Tratamentul Prizonierilor scrise de ONU. Ce au descoperit reporterii Current Time arată că nu.
„Nu ajungi departe dacă mănânci firimituri de pâine”
Meniul de la o închisoare din orașul Norilisk, care aparținea de fostul Gulag siberian, arăta „foarte delicios”, își amintește fostul deținut Ivan Astashin.
Prin regulament, se interzicea ca prizonierilor să li se dea același fel de mâncare mai mult de două sau trei ori pe săptămână, iar acestea includeau tocăniță, friptură la cuptor, tocană de cartofi. Pe hârtie.
Ce ajungea în farfurii era de fiecare dată același lucru; cartofi cu carne de vânat, ceva uzual la nivel local.
Norilsk, fostul oraș gulag din Arctica, pe timpul iernii.
Astashin, acum avocat pentru drepturile prizonierilor, a petrecut aproape zece ani în trei închisori și în cinci centre de detenție din Rusia, fiind acuzat de terorism. Apărătorii lui spun că arestarea sa a avut motive politice. A fost eliberat în 2020 și a plecat din Rusia, în 2022, împreună cu soția.
Amintirile legate de mâncarea din închisoare sunt încă vii.
La micul dejun erau întotdeauna terci de grâu, ovăz sau orz cu apă sau lapte, iar uneori erau atât de puține cereale, încât era „doar apă”, își amintește Astashin.
Prânzul era „cel mai des un cartof”, care era uneori însoțit de varză sau orz și de o carne misterioasă sau ceva „asemănător cărnii”. Garnitură erau compot sau un fel de jeleu acru de fructe de pădure cu cereale.
Cina - un cartof sau varză sau crupe de orz cu „o bucată de pește”.
FSIN - Serviciul Federal Penitenciar al Rusiei - stipulează că prizonierii trebuie să primească 100 de grame de carne, spune Astashin, însă vânatul negru congelat de la închisoarea din Norilsk arăta mai curând „înfricosător”, duhnea de cele mai multe ori și - spune el - era „imposibil de mâncat”.
Prizonierii și angajații închisorii spuneau că acest fel de carne fusese ținut în congelatoare „zeci de ani”, înainte de a fi trimis la penitenciar.
Astashin spune că numărul zilnic total de calorii – stabilit oficial la 2.600-3.000 – era „mai mult sau mai puțin suficient, deoarece (deținuților) li se dau bucăți destul de mari de pâine”. Dar, susține el, pâinea nu era întotdeauna coaptă până la capăt. Deseori înseamnă multă cocă crudă.
Închisoarea Matrosskaia Tishina din Moscova.
La cunoscuta închisoare mosocovită Matrosskaia Tishina – în care Astashin a stat mai mulți ani – dacă strângeai între degete o firimitură de pâine, își amintește el, se întindea „ca plastilina”.
„Tăiam coaja și o uscam, astfel încât să putem să o mâncăm fără să ni se umfle stomacurile”, spune Astashin.
Iar Maria, fostă deținută la Moscova, spune: „Nu ajungi departe cu firimituri de pâine. Îți dorești cu disperare niște legume”.
Conform regulilor FSIN, deținuții ar trebui să primească zilnic 500 de grame de legume proaspete, congelate sau conservate, dar, afirmă Maria, primeau legume doar dacă le aducea cineva din afară.
„Nu am știut niciodată că poți ajunge în sevraj când îți este atât de poftă de legume încât te urci pe pereți”, povestește ea. „Să dea Dumnezeu să fie o linguriță de varză murată o dată pe săptămână! Dacă o primești, este o mare sărbătoare”.
Un bărbat cară saci cu alimente spre intrarea închisorii Lefortovo din Moscova.
În iunie 2024, FSIN a declarat pentru tabloidul moscovit Moskovski Komsomoleț că „nutriția” tuturor deținuților „întrunește cerințele pentru o dietă echilibrată în ceea ce privește conținutul de energie și procentele de proteine, grăsimi și carbohidrați”.
Maria îi contrazice. „Dacă o deținută nu are pe cineva afară, nu are cum să supraviețuiască cu mâncarea de închisoare”, spune ea. „Pentru că nu e comestibilă”.
O găleată de supă
Totuși, dacă obții hrană din exterior nu înseamnă neapărat că vei avea o masă bună.
Foștii deținuți spun că închisorile și centrele de detenție aproape că nu au ustensile de gătit disponibile pentru deținuții care încearcă să își facă singuri de mâncare. De asemenea, acestea nu permit, de regulă, accesul la aragazuri.
Dacă un deținut vrea, de exemplu, să-și facă o „supă decentă”, spune Astashin, trebuie să cumpere de la comisariat o găleată de plastic și să „fiarbă supa în găleata de plastic”, folosind un încălzitor portabil de apă.
Nu erau disponibile cuțite, dar, scrie Astashin, prizonierii se învață să găsească soluții: în centrele de detenție în care stau înainte de procese, contra unei sume date mită, gardienii îți aduc de toate, aprecizază el.
„Dacă sunt angajați corupți, îți aduc un cuțit. Dacă nu sunt, poți ascuți tu însuți o lingură de aluminiu sau orice alt obiect.”
O piață captivă
FSIN, pe de altă parte, știe că există cerere pentru alt fel de mâncare. La Moscova și suburbii sale, centrele de detenție oferă restaurantul „Sidim, Yedim”, un joc de cuvinte al unui nume care se traduce aproximativ prin „Mâncăm în închisoare”.
Dar prețurile alimentelor FSIN reflectă lipsa de alternative pentru clienții lor.
Se vând prăjituri, pâine uscată „și, dacă ești foarte norocos” un pic de cârnați, dar prețurile mai mari indică faptul că deținuții „își plătesc păcatele”, spune Maria.
Magazinele online ale închisorilor, precum Zona Mag al FSIN și Peredai v Sizo, un magazin pentru deținuții temporari, oferă mâncare preparată, legume, fructe, conserve de carne și ceva dulciuri, dar prețurile lor sunt mai mari decât la o alimentară normală.
Deținuții își folosesc conturile personale pentru a plăti, iar accesul la aceste produse poate varia. Un inculpat dintr-un caz de la Moscova din anii 2010 a declarat că obținerea de alimente decente în închisoarea în care a stat a fost „foarte dificilă”.
„Mulți nu au opțiunea să primească livrări. Trebuie să mănânce ce li se dă”, spune bărbatul, care nu dorește să îi fie dezvăluită identitatea. „Din cauza asta, cei care mănâncă mâncare de închisoare arătau rău. Mâncarea aia nu se digeră bine.”
Regretatul lider al opoziției Alexei Navalnîi apare pe un ecran montat într-o sală de judecată a Tribunalului din Moscova prin intermediul unei legături video din închisoare, în timpul unei audieri din 24 mai 2022.
Suferința în izolare
Accesul la mâncare comestibilă e și mai dificil dacă deținutul e trimis la izolare, după cum povestesc sau au povestit prizonierii politici, printre care și fostul lider al opoziției, Alexei Navalnîi.
Un fost deținut care a fost ținut în izolare – și care lucrează acum pentru grupul pentru drepturile deținuților Russia Behind Bars – susține că gardienii puneau mâncare în farfurii care fuseseră folosite de deținuți care fuseseră violați sau abuzați în alt mod.
Mâncatul din acele farfurii conferea același statut, cel mai scăzut în cultura închisorii, susține activistul, care a solicitat anonimatul.
În izolare, spune Kevin Lik, a mâncat doar pâine. A slăbit 42 de kilograme.
Kevin Lik într-un spital din Germania după schimbul de prizoneri.
Kevin Lik, student germano-rus condamnat în decembrie 2023 la patru ani de închisoare pentru acuzații de trădare și desemnat deținut politic de către Memorial, a avut noroc cu pachete de tăieței instant trimise de mama lui.
Când a fost eliberat, în august 2024, în schimbul de prizonieri în care au fost implicate Rusia, Statele Unite și alte țări, Lik, care are 19 ani și aproape 2 metri înălțime, cântărea 72 de kilograme.
Nu-și amintește ce anume a mâncat prima oară după eliberare, dar, spune el, ceva e sigur: „Mâncarea normală îmi provoacă fericire”.