- O femeie mutată de la azilul groazei din Mureș, găsită legată într-un azil din Ialomița.
- Autorităritățile supraaglomerează un cămin din Tg Secuiesc: opt paturi într-o cameră de trei.
- Un fost condamnat pentru omor, agresiune sexuală în cămin.
- Asistența socială sector 6: comunicăm doar prin email.
Alina, o viață legată de pat
Pe Alina (numele ei real este altul) au găsit-o în iulie, în beciul azilului din Bărdești, Mureș, cei de la Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ). Avea răni la gură, la cap, pe mâini.
Toată viața și-a petrecut-o în spitale de psihiatrie și în centre de îngrijire. La Bărdești a ajuns după ce a fost trimisă de la București, de asistența socială Sector 6 (DGASPC). Iar din azilul groazei din Mureș a fost trimisă înapoi – mai întâi la București, la Spitalul Obregia, apoi la Căminul Dales din Dridu, Ialomița.
Alina a fost salvată din subsolul groazei de la Bărdești, Mureș. A ajuns la un cămin din Ialomița, unde era ținută aproape tot timpul legată de pat.
Și tot pe Densia au găsit-o legată de pat, trei luni mai târziu, în septembrie, experții de la Consiliul de monitorizare a implementării convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Pentru ea, s-a schimbat doar căminul: ajunsese la Dales din Dridu.
„La momentul vizitei, rezidenta era contenționată de pat, cu curele late. Echipa nu a identificat în centru un sistem de înregistrare a perioadelor de contenționare, dar, din spusele angajaților, rezidenta este contenționată în acest fel în cea mai mare parte a zilei”, scrie într-o adresă a consiliului către CRJ.
Experții Consiliului de monitorizare au chemat poliția, care a făcut un proces verbal.
Căminele groazei - episodul Bărdești, jud. Mureș
La sfârșitul lui iulie, când încă nu se stinseseră ecourile scandului cu azilurile grozei ale familiei Godei, o altă grozăvie a ieșit la iveală.
Într-un cămin dintr-un sat din Mureș, șapte oameni erau ținuți în condiții mizere într-un subsol. Toți erau în grija statului și fuseseră trimiși aici ca să primească îngrijire adecvată problemelor lor.
Instituțiile statului făcuseră controale după controale la căminul cu pricina, dar nu îi găsiseră pe cei șapte oameni ascunși în beciul fetid. I-au găsit reprezentanții Centrului pentru Resurse Juridice, care au ajuns la centrul din Mureș după o sesizare.
„Zăceau culcați pe saltele murdare de fecale, urină și sânge, cu muște pe ei, de care nu se puteau apăra, și nu puteau cere ajutor”.
Într-o altă încăpere, „alte două persoane aflate în stare gravă, blocate într-o cameră de aproximativ 3/2m, fără aerisire, fără iluminat, într-un pat. Accesul către acest spațiu era blocat printr-o masă de metal pe care erau așezate cărămizi” – raport CRJ.
Două controale ale autorităților, cu doar câteva zile înainte ca CRJ să găsească oamenii din subsolul azilului groazei din Mureș, nu găsiseră nereguli.
În total, în Căsuța lui Min de la Bărdești, din Mureș, erau 30 de oameni. 23 erau cazați în încăperile de sus ale căminului, în condiții ceva mai bune. După descinderea autorităților, toți au fost duși la spitale, pentru evaluare medicală, și apoi mutați.
Opt dintre oamenii de acolo au ajuns la familii. Nu erau în grija statului, ci erau la cămin, după ce rudele lor îi internaseră acolo.
Restul veneau din sistemul public de asistență socială. Mai exact, cinci fuseseră trimiși la Căsuța lui Min de DGSAPC Sector 6 și 17 - de DGSAPC Covasna.
Jurnaliștii Europa Liberă au încercat să afle ce s-a întâmplat cu acești oameni pe care statul s-a angajat să-i îngrijească.
Căminul Dales, Dridu - Ialomița
La centrul Dales din Dridu (Ialomința) au ajuns patru oameni aflați în grija statului, prin DGSAPC sectorul 6. Toți salvați din iadul din Mureș. Între ei și Alina.
Centrul este administrat de Fundația Dales, care avea deja încheiat un contract cu DGASPC Sector 6, după cum a declarat pentru Europa Liberă Cătălina Bănică, reprezentanta fundației.
Așa că, în momentul în care a trebuit să-i mute urgent pe cei cinci rezidenți de la Mureș, asistența socială Sector 6 a trimis patru din ei la Dridu.
Cătălina Bănică a explicat jurnaliștilor Europa Liberă de ce experții comisiei au găsit-o pe Alina legată de pat. Era greu de stăpânit și se automutila permanent.
„Ea nu este de colectivitate, ea așa va fi întotdeauna și noi ne-am dat seama că este plimbată din centru în centru. Am vorbit cu cei de la Sectorul 6 să îi găsească un loc la un spital”, spune Cătălina Bănică.
La câteva zile de la control, Alina a intrat în criză și a fost dusă cu salvarea la Spitalul Obregia.
Acolo este și acum.
Agresiune sexuală în timpul unui control
Alți 11 oameni de la Bărdești, care erau în grija DGASPC Covasna, au fost trimiși la căminul pentru persoane cu dizabilități din Târgu Secuiesc, cămin de stat. Căminul avea o capacitate aprobată de 24 de locuri, în care erau deja internați 26 de oameni. Cei 11 de la Mureș trebuiau să fie și ei cazați undeva.
Managerul azilului le-a trimis o sesizare inspectorilor de la Consiliul de Monitorizare, tocmai pentru că depășea capacitatea și – conform documentului – „drepturile rezidenților sunt încălcate. Drepturile și viața acestora, precum și ale personalului, sunt periclitate”.
Unul dintre inspectorii consiliului care a fost la Târgu Secuiesc povestește pentru Europa Liberă cum chiar în timpul vizitei au avut loc două incidente grave.
În primul, un bărbat, fost rezident de la centrul din Bărdești, Mureș, a intrat în criză și a fost nevoie de intervenția poliției – căminul nu are personal specializat pentru așa ceva. L-au dus la spital după care l-au adus înapoi.
Cel de-al doilea incident a fost, însă, mult mai grav. Un bărbat a fost prins în timp ce încerca să abuzeze sexual o femeie fără discernământ, rezidentă și ea în căminul din Târgul Secuiesc.
Expertul spune că medicii recomandaseră ca bărbatul să fie dus într-un centru cu circuit închis. A ajuns, însă, la Târgu Secuiesc.
„El fusese deja fusese condamnat și ispășise o pedeapsă pentru omor. Își omorâse prietena cu cinsprezece lovituri de cuțit, din cauză că nu a vrut să întrețină relații sexuale cu el. Și-a ispășit pedeapsa, iar acum l-au adus în acest centru”, spune expertul Comisiei de monitorizare, pentru Europa Liberă.
Poliția a venit, din nou, la Centrul din Târgu Secuiesc și l-a ridicat pe agresor. A ajuns în final într-un spital de boli psihice, iar ancheta de tentativă de viol continuă.
Expertul comisiei susține că a fost o greșeală să se amestece beneficiarii deja existenți cu cei relocați de la Bărdești pentru că, cei din urmă, au boli mult mai grave.
Din 24 de locuri s-au făcut 37
La momentul vizitei comisiei, din cei 11 foști rezidenți de la Bărdești ajunseseră la căminul din Târgu Secuiesc doar cinci. Dar căminul fusese deja modificat pentru ca toți 11 să aibă loc. Mai exact, se montaseră mai multe paturi.
„În camere am găsit câte patru - cinci paturi, ceea ce înseamnă că depășește standardul de cel mult trei paturi, indiferent de ce ce dimensiuni are camera. Erau camere care erau împărțite cu un paravan din lemn, care nu era până sus, ca să dea senzația că sunt mai multe camere. Înainte erau patru paturi și au băgat opt. Patru cu patru da. Deci dintr-o dintr-un dormitor practic făcute două dormitoare care erau 8 paturi”, povestește reprezentantul Comisiei de monitorizare.
Camerele de zi fuseseră transformate, de asemenea, tot în dormitoare. Și erau doar trei băi pentru toți rezidenții. Practic, nu mai era loc pentru nimic - nici pentru odihnă, nici pentru socializare.
În căminul de la Târgu Secuiesc au fost montate paravane de lemn ca să se dubleze numărul de camere. Și de paturi.
Experții de la comisie au chemat și AJPIS-ul și ANPC-ul care au pus în vedere DGASPC Covasna ca, în termen de cinci zile, să revină la numărul aprobat de rezidenți.
Directorul DGASPC Covasna, Maria Vaas, a declarat pentru Europa Liberă că încearcă, în acest moment, acreditarea căminului din Târgu Secuiesc pentru 37 de beneficiari. Și că nu toate neregulile sesizate de experții de la comisia de monitorizare sunt reale. Că, de fapt, ar fi șapte băi pentru rezidenți și că niciodată nu au fost 11 oameni în plus, peste capacitate, la căminul din Târgu Secuiesc.
„Când au fost aduși, erau peste capacitate, pentru că centrul avea doar 24 de locuri, dar având în vedere această situație creată, noi între timp am făcut toate demersurile ca să obținem extinderea acestui serviciu, pentru că spațiile fizice, dotările fizice erau existente la centrul respectiv, numai că mai trebuiau un pic amenajate”, a explicat, pentru Europa Liberă, directorul DGSAPC Covasna, Maria Vaas.
Mara, singura poveste cu final fericit
În iulie, atunci când reprezentanții CRJ au intrat în subsolul azilului din Bărdești, pe un pat zăcea o urmă de om. Mara. Subnutrită, cu corpul plin de răni, abia mai respira. Au crezut că e vorba de un copil, atât era de mică, de slabă.
„Una dintre persoane era în stare avansată de malnutriţie (piele şi os), cu leziuni la nivelul şoldului, acoperită de muşte, mirosind puternic a fecale”, descriau în raportul lor, reprezentanții CRJ.
Când au găsi-o pe Mara, în subsolul din Bărdești, medicii s-au mirat că mai trăiește. Au crezut că nu va rezista mai mult de câteva ore. A supraviețuit.
Fotografia cu trupul ei între cearșafuri murdare a fost pe prima pagină a tuturor ziarelor și la toate televiziunile. La trei luni de la acel moment, Mara e bine. E de nerecunoscut, spune Georgiana Pascu, manager de program la CRJ.
După o perioadă de spitalizare, a ajuns într-un centru privat de îngrijiri la Fundația Don Orione și este acum om. Un alt om. A primit în dar de la asociația Motivation un scaun cu rotile electric și se poate deplasa. A primit dreptul la viață.
„Mara ar fi putut avea soarta lui Valentin Câmpeanu și ne bucurăm să vedem că evolueaza bine cu îngrijirile adecvate și într-un mediu în care se simte iubită și sprijinită. Totusi, ne întrebăm cine a luat decizii în numele Marei si de ce nici până în prezent, nu are un tutore. CRJ a sesizat instanța pentru desemnarea unui curator special. Încă nu avem o soluție”, adaugă Georgiana Pascu.
Pe 17 iulie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat definitiv România în Cazul Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României.
Valentin Câmpeanu a murit pe 20 februarie 2004 la Spitalul de Psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă maximă Poiana Mare. CEDO a decis că din cauza indiferenței statului român, reprezentanții săi de-atunci se fac vinovați de moartea lui.
DGSAPC Sector 6 - ordin de la conducere să comunice doar prin email
Jurnalișii Europa Liberă au sunat la DGSAPC Sector 6 pentru a afla detalii privind soarta rezidenților relocați de la Căminul din Bărdești (Mureș). A răspuns chiar șeful biroului de relații publice al instituției, Ion Dumitrenco.
Care ne-a explicat că nu are mandat din partea instituției să ofere informații presei și că, din ordinul aceleiași conduceri, comunicarea se face doar prin email.
„A fost recomandarea conducerii, mai ales că sunt mai multe lucruri lucruri de făcut în desfășurare, mai multe alte acțiuni ale instituției și timpul este relativ limitat”, a explicat Ion Dumitrenco.
Și nici purtătorul de cuvânt, directorul executiv al DGSAPC S6, Mihaela Drăgoi, nu poate fi contactat telefonic pentru că la sediul unde lucrează nu are telefon fix. Iar telefonul de serviciu, plătit din bani publici, nu e pentru presă sau public. „Trimiteți un email că se va răspunde repede”, a dat asigurări Ion Dumitrenco.
Europa Liberă a transmis un email cu o solicitare de informații, pe 9 octombrie. Până la publicarea articolului nu am primit răspuns.
Conducerea DGASPC Sector 6 a rezistat nu numai scandalului azilului din Mureș, dar și celui de la Voluntari. Și în căminele groazei deținute de familia Godei erau oameni aflați în grija asistenței sociale Sector 6.
Conform jurnaliștilor de la Libertatea, DGASPC Sector 6 a fost într-un control la căminul din Bărdești, jud. Mureș, cu o lună înainte de descoperirile CRJ. Inspectorii sociali au constatat că „beneficiarii aveau un aspect îngrijit” și că prezintă „evoluții ușor favorabile”.
Patronii azilului de la Bărdești, tot în arest preventiv
DIICOT a anunțat în iulie, imediat după ce oamenii din subsolul de la Bărdești au fost salvați și trimiși la spitale, că au deschis o anchetă. Acuzați de ororile de acolo sunt doi bărbați și o femeie, care sunt de atunci în arest preventiv. Au cerut repetat o măsură mai blândă, dar instanța le-a refuzat cererile de fiecare dată. Ultima oară, pe 6 octombrie.
DIICOT îi acuză pe cei trei de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Procurorii susțin că sub paravanul unei asociații, banii destinați îngrijirii persoanelor vătămate erau folosiți în beneficiul membrilor grupării.
Este vorba de Cosmin Păpuc, un fost angajat al statului și patronul azilului din Bărdești, Jolan Pascu, angajată a spitalului din Târgu Mureș și directoare a căminului groazei, și fiul acesteia, Flavius Pascu, fost polițist.
Și DNA a anunțat că a deschis un dosar in rem pentru săvârșirea de către funcționari publici a unor presupuse infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în legătură cu licențierea/supravegherea activității unui centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități din județul Mureș.
Ministerul Muncii - toți rezidenții din căminele închise au fost relocați
Europa Liberă a solicitat Ministerului Muncii o situație cu numărul persoanelor care au fost scoase din căminele găsite cu nereguli după controalele ce au urmat scandalurilor din iulie. Și ce s-a întâmplat cu acești oameni.
În toată țara, 23 de centre de asistență socială au fost închise, iar 603 oameni au fost duși în alte azile sau în familii. Ministerul Muncii susține că pentru toți acești oameni au fost găsite soluții.
„Din datele raportate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială a rezultat că în toate situațiile în care s-a impus relocarea de urgență a beneficiarilor s-a procedat în consecință. Menționăm că în cazul beneficiarilor pentru care în urma evaluării s-a decis internarea în unități sanitare, la momentul externării aceștia au fost integrați într-un serviciu social licențiat, fie reintegrați în familie”, a comunicat Ministerul Muncii, la solicitarea Europa Liberă.