Europa Liberă a încercat să afle care este situația taberelor temporare, dacă România este confruntată cu un aflux de refugiați dinspre Ucraina. Centrele pentru posibilii refugiați din nord ar urma să fie amplasate în județele de graniță: Maramureș, Suceava, Iași, Botoșani.
„Aceste tabere de cazare temporară sunt deja pregătite pentru a fi operaţionalizate. Am identificat împreună cu structurile locale zonele şi locurile unde ar putea fi amplasate, pentru ca ele să aibă acces la energia electrică sau să putem monta generatoare, să putem asigura asistenţă medicală în aceste tabere”, afirma, luni, 14 februarie, ministrul de Interne la o emisiune de la Antena 3. O declarație similară fusese făcută și pe 9 februarie, după un eveniment la Constanța.
Aceste locuri nu au fost însă stabilite. Prefecții contactați de Europa Liberă spun că „se discută”.
Secretar de stat în MAI, Raed Arafat, arată însă, pentru Europa Liberă, că primele tabere ar putea fi „operative” în doar câteva ore.
Care este situația în realitate
Taberele mobile pentru refugiați nu există în acest moment în teren. Inspectoratele pentru Situații de Urgență și prefecturile desfășoară o analiză unde s-ar putea instala, potrivit declarațiilor oferite de cele două instituții.
În aceste tabere s-ar putea adăposti eventualii refugiați din Ucraina, dar totul este, momentan, doar pe hârtie. Corturile necesare sunt însă în depozite, așteptând momentul în care se ia decizia privind operaționalizarea acestor unități mobile.
Îți mai recomandăm Reacțiile vecinilor Ucrainei la criza cu RusiaPrefect Iași: Nu există tabere amplasate, nu s-au stabilit nici locurile, dar suntem obligați să fim pregătiți
Prefectul județului Iași este Bogdan Cojocaru, nominalizat de PSD pentru această poziție. Într-o declarație pentru Europa Liberă a precizat că, în acest moment, nu există tabere mobile amplasate în județul său.
„În momentul de față, analizăm și inventariem posibilele zone, spații pe care am putea să le folosim pentru aceste tabere de refugiați. Nu există tabere amplasate, suntem doar în analiza posibilelor zone”, a precizat Bogdan Cojocaru pentru Europa Liberă.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență a primit misiunea de a identifica zonele unde s-ar putea amplasa taberele mobile pentru refugiați. Lista urmează să fie trimisă la București, unde se va lua decizia finală.
Prefectul dezvăluie că locurile pentru primirea refugiaților nu au fost încă decise. Solicitarea de la centru pentru identificarea locurilor unde ar putea fi instalate taberele pentru refugiați a venit în urmă cu „două-trei zile”, potrivit lui Cojocaru.
„Procesul e în curs de desfășurare, se termină în această săptămână. Nu știm la nivel local câți refugiați se pot primi. Ne dorim să nu ajungem într-o astfel de situație, dar dacă am ajunge într-o astfel de situație, suntem obligați să fim pregătiți”, a spus prefectul.
Situația se repetă în județul Maramureș. Prefectul Rudolf Stauder susține că se discută despre amplasarea de corturi pentru refugiați, dar nu s-a stabilit nimic încă.
„Nu există astăzi un cort instalat de prefectură sau ISU pentru a primi refugiați. Discutăm cu colegii de la ISU mai multe ipoteze de lucru. Nu am identificat unde vor fi taberele, dar se are în vedere zona din apropierea frontierelor”, afirmă prefectul pentru Europa Liberă.
Nici primarii din nordul României nu au fost informați că s-ar putea instala în localitățile lor tabere pentru refugiați.
„Românii trebuie să înțeleagă că nu trebuie să se impacienteze, nu este niciun fel de pericol și să sperăm lucrurile se vor calma, iar diplomația va avea succes”, este mesajul prefectului din Maramureș.
În Botoșani, prefectul a fost instalat recent în funcție. Purtătorul de cuvânt al instituției prefectului, Sorin Andronache, susține că s-a început procedura de „reverificare a locațiilor disponibile și verificarea facilitățile care pot fi puse, la nevoie, la dispoziția refugiaților. Dacă va fi cazul”.
„Procedura” despre care vorbește purtătorul de cuvânt al prefecturii se realizează anual, nu este una specială. Există însă și cazuri excepționale, care sunt luate în calcul în prezent.
Îți mai recomandăm Criza din Ucraina | Cât de pregătită este România să primească refugiați„ISU poate instala o tabără cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Conține paturi, stâlpi cu panouri electrice, aer condiționat mobil, saci de dormit, pubele pentru gunoi”, precizează purtătorul de cuvânt. Astfel de tabere mobile sunt folosite pentru situațiile legate de dezastrele naturale: cutremure, inundații, incendii.
Nici în județul Botoșani nu există vreo tabără mobilă activă, potrivit purtătorului de cuvânt al prefecturii.
Raed Arafat: Taberele pentru refugiați nu sunt active
Raed Arafat a declarat, pentru Europa Liberă, că taberele pentru refugiați „nu sunt active”.
„Suntem pregătiți. Nu s-a activat nimic în sensul să le construim. De pregătit, suntem pregătiți, planul este finalizat, dar nu se activează, nu sunt construite. Ele se construiesc numai dacă este nevoie. În câteva ore, primele tabere pentru refugiați pot să fie operative”, a precizat Raed Arafat pentru Europa Liberă.
Prim-adjunctul inspectorului general din IGSU, Cristian Radu, a precizat s-au inventariat locurile unde se pot instala taberele mobile care ar putea primi refugiați din Ucraina. Într-o astfel de unitate pot fi adăpostite 201 persoane, potrivit oficialului.
Există și simulări despre cum ar arăta aceste tabere:
Your browser doesn’t support HTML5
„Taberele mobile se află în module de container și se află în dotarea IGSU. Sunt corturi, paturi, perne, pături, cearșafuri, tot ce permite cazarea temporară a unor cetățeni. Tabăra mobilă nu este instalată în teren”, a subliniat generalul de brigadă.
Potrivit acestuia, din momentul luării deciziei pentru instalarea taberelor temporare timpul de operaționalizare este de până la 12 ore. În acest interval nu este cuprinsă și distanța de la locul unde se află containerul până în localitatea unde urmează să fie amplasată tabăra mobilă.
„O tabăra are 33 de corturi cu diferite destinații, de la primire și înregistrare, prim-ajutor, asistență medicală, plus corturile de cazare și de hrănire. Corturile destinate cazării au, în genere, 6x8 metri și pot găzdui între 6 și 8 persoane. Capacitatea maximă a unei astfel de tabere este de 201 persoane”, a spus generalul Radu.
Prim-adjunctul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) a subliniat că instituția are în dotare 39 de tabere mobile, iar ele se află în județe. Ele au fost achiziționate cu fonduri europene. În funcție de necesități, ele pot fi deplasate spre județele de frontieră sau unde este nevoie. Dacă ar fi toate utilizate, capacitatea totală ar fi de 7.839 de persoane.
Decizia privind amplasarea taberelor mobile nu a fost luată încă, a precizat și oficialul IGSU.
Derek Chollet, senior adviser al secretarului de stat american, a avut miercuri, 9 februarie, discuții cu ministrul de Externe și cu ministrul Apărării, iar printre teme s-a numărat și cea legată de necesitatea ca România să poată acorda sprijin posibililor refugiați din Ucraina.
Your browser doesn’t support HTML5