Sănătate pe Card - eșecul unui sistem de 300 milioane euro. La ce folosește bucata de plastic care activează rețetele compensate

14 milioane de asigurați la fondul național de sănătate au în buzunar un card de 15,5 lei. E expirat și, în plus, dublează cartea de identitate.

Fără această bucată de plastic, nicio persoană dintre cele 14 milioane nu se poate trata. Dar nici cu cardul de sănătate, tratamentul nu e garantat.

Asta deoarece sistemul informatic de la Casa de Asigurări de Sănătate, care a costat în total 300 de milioane de euro, funcționează numai când vrea el. Din când în când.

Europa Liberă a încercat să afle de ce aceste afirmații, deși contradictorii, sunt toate adevărate în același timp.

La începutul lui ianuarie 2024, colega noastră M.R. s-a simţit rău. Medicul de familie i-a sugerat o ecografie.

M.R. a mers la o clinică privată, de unde a plecat cu cinci foi – documentele referitoare la ecografie.

S-a întors la medicul de familie. Acesta i-a recomandat un chirurg. Chirurgul i-a spus că are nevoie de o operaţie.

M.R. s-a întors la medicul de familie. A folosit şi cardul de sănătăte, pe care medicul l-a conectat la un terminal electronic, asemănător POS-urilor din magazin, și i-a dat o trimitere către un spital de stat.

M.R. a avut nevoie de o hârtie și de la serviciu: adeverinţa care preciza zilele de concediu medical luate/neluate în ultimele 12 luni.

Cu cele cinci foi de la ecografie, la care s-au adăugat încă două – trimiterea şi adeverinţa – M.R. s-a prezentat la spital. Unde, la internare sunt necesare şi cartea de identitate, şi cardul de sănătate.

În spital, mai mulţi doctori au aflat de la colega noastră, verbal, care îi este istoricul medical. M.R. l-a repetat de atâtea ori încât, de la un moment dat încolo, îl putea recita cursiv și cu intonație.

Pe masa de operaţie, grija pacientei M.R. era să îi spună medicului anestezist ce alte probleme de sănătate a mai avut. Nu își amintește la care frază din poveste și-a făcut efectul anestezicul.

Câteva zile mai târziu, la externare, M.R. a mai primit şapte hârtii – foaia de externare, scrisoarea medicală, reţeta pentru tratamentul post operator şi concediul medical.

Cu toate cele 12 foi în mână, M.R. s-a întors la medicul de familie. Înainte de a i le da medicului, M.R. şi-a făcut şi un rând de copii – 24 de foi în total.

M.R. a beneficiat de câteva lucruri: e din Bucureşti, spitalul şi medicul de familie sunt foarte aproape de casă, iar soţul ei a ajutat-o să facă toate aceste drumuri cu mașina.

La finalul aventurii, M.R. s-a întrebat la ce foloseşte cardul de sănătate, dacă tot plimbă hârtii de la un medic la altul și, în același timp, își povestește istoricul medical fiecărui doctor care o consultă.

„Nu pentru asta era cardul de sănătate, să aibă toate datele mele? Nu pentru asta am plătit?”, se întreabă M.R.

***M.R. nu este un personaj imaginar – este una dintre colegele noastre – ziaristă la Europa Liberă. Am ales să dăm acest exemplu pentru a descrie un fenomen.

Pentru a avea acces la servicii medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, românii au nevoie de un card de sănătate care să „valideze” că ei plătesc lunar cei 10% din salariul brut.

Cardul de sănătate a devenit obligatoriu pentru români din 2015, când fiecare asigurat a plătit pe bucata de plastic 15,5 lei. Au fost emise 14 milioane de carduri, iar în total asigurații români au plătit 217 milioane lei, echivalentul a 43,4 milioane de euro, după calculele Europa Liberă.

În cârje de la un medic la altul

Cazul de mai sus al pacientei M.R. se multiplică în alte zeci de cazuri de asigurați care, la un moment dat, au nevoie de servicii de sănătate decontate din fondul public de asigurări de sănătate, la care angajații sunt obligați să contribuie cu 10% din salariu lunar brut.

Policlinica Vitan din București. Angela Munteanu (53 de ani) așteaptă sprijinită în cârje la medicul ortoped. Are nevoie de scrisoarea medicală cu care i se va prelungi concediul medical.

Ca salariat, Angela contribuie lunar, încă din 1987, de la prima angajare, la sistemul public de sănătate. După cum spune, în 37 de ani de muncă nu a fost niciodată în spital.

Dar pe 5 noiembrie 2023, când a alunecat, și-a rupt piciorul stâng și a fost operată, Angela a început drumurile la medici. Trei săptămâni a stat cu piciorul în ghips. Chiar și așa, a trebuit să facă drumuri la magazinul la care lucrează ca vânzătoare: avea nevoie de adeverința de salariat. Documentul îi folosește pentru internare și pentru concediul medical. Acesta e prelungit în fiecare săptămână.

De fiecare dată, Angela are la ea cardul de sănătate, fără de care sistemul nu îi validează nici tratamentul, nici concediile.

Angela Munteanu spune că nu a avut nevoie niciodată de concediu medical până anul trecut. Femeia e nemulțumită că din acest an concediul medical se va impozita cu 10%.

Cardul de sănătate ajută doar la confirmarea faptului că pacientul este asigurat. Nu stochează, însă, nicio informație despre istoricul medical.

Prin urmare, fiecare vizită la doctor înseamnă și prezentarea tuturor documentelor medicale ale fiecărui pacient. Așa s-a întâmplat și în cazul Angelei.

„Întâi de toate, după operație, am mers la medicul de familie, după aceea după adeverință de la locul de muncă. Și după aia aici (n.r la medicul specialist ortoped unde am întâlnit-o)”, spune Angela Munteanu.

Ne arată cardul și documentele pe care le-a adus de la spital. „Cardul de sănătate îmi trebuie și la centrul de recuperare, dar și acolo trebuie să duc documentele despre faptul că m-am operat, pentru că altfel nu se poate să primesc serviciile medicale”, spune Angela.

Femeia crede că în sistem ar trebui să se vadă câte zile de concediu a avut și că e salariat activ, dar, cum medicul specialist nu vede ce anume acordă medicul de familie sau cel de la recuperare, e nevoită să o ia de fiecare dată de la capăt.

„Și ce să facem? Asta e! Cu cine să ne certăm?”.

Elena Tudor este pensionară, are 67 de ani și locuiește în Sectorul 4 al Capitalei. Merge din când în când la medicul de familie - care are cabinetul la Policlinica Vitan - pentru diverse analize. Zilele trecute, a făcut mai multe drumuri între medici de diverse specialități, cu toate că serviciile erau decontate prin Casa Națională de Asigurări.

„Am făcut câteva drumuri. A trebuit să fac niște analize, pentru că nu am mai făcut demult, ca să văd colesterolul. Am fost la medicul de familie, care mi-a dat trimitere pentru analize, apoi am fost și am făcut analizele, m-am întors, am luat analizele, iar în final m-am întors la medicul de familie”, spune pensionara. De fiecare dată i-a fost cerut cardul de sănătate.

Pensionara Elena Tudor spune că, atunci când are de făcut diverse investigații medicale, e nevoită să umble cu documentele de la un medic la altul, până la stabilirea unui diagnostic.

„Atunci când introduce în sistem cardul de sănătate, medicul specialist nu vede istoricul meu. Ca să mă duc la un alt specialist decât medicul de familie, trebuie să am anumite analize și să am istoricul - pe care îl spun eu, că el nu vede istoricul meu din cardul de sănătate, pentru că nu e înregistrat nicăieri”, mai povestește Elena Tudor.

Dosarul electronic de sănătate al pacientului nu a fost implementat niciodată

Medicii de familie care au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate folosesc cel mai des sistemul informatic și validează zilnic pacienții programați. Ei spun că, dacă dosarul electronic al pacientului ar funcționa, toată lumea ar avea de câștigat.

„Ne-ar ajuta și pe noi în momentul în care pacientul vine de la specialist cu o medicație inițiată de acolo. Dar și invers, l-ar ajuta și pe medicul specialist văzând un istoric al bolnavului, care poate avea mai multe afecțiuni. Și atunci poți să gândești integrat diagnosticul respectiv, ceea ce ar ajuta mult”, spune Ileana Popescu, medic de familie din Capitală.

E printre medicii care au cumpărat un soft medical pentru cabinet - de a cărui mentenanță se ocupă o firmă specializată, care asigură și conexiunea la sistemul informatic al Casei de Asigurări de Sănătate. Astfel își ține și baza de date, care cuprinde peste 1.600 de pacienți.

Medicul Ileana Popescu folosește un soft medical cumpărat de la firmă specializată. Spune că acest soft are mult mai multe facilități decât cel pus gratuit la dispoziția medicilor care au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Medicul Ileana Popescu spune că astfel poate să stocheze local informații despre istoricul pacienților pe care îi are în listă, dar numai cu actele pe care ea le emite.

Iar atunci când conexiunea cu sistemul informatic central este căzută, poate să verifice tot local, în baza ei de date, dacă pacientul este asigurat sau nu. Dar chiar și așa, atunci când sistemul Casei Națioanale de Asigurări (CNAS) nu funcționeză, nu poate emite rețete compensate.

„Situația dificilă este la pacienții care sunt activi, nu neapărat la un pensionar sau la un copil mic. Problema este că, dacă am pacient apt de muncă, nu am cum să verific dacă el este asigurat sau nu, în cazul în care nu pot intra în sistem. Și nu poți să îți permiți să îi dai rețete compensate fără să ai un document care să ateste starea lui de asigurat”, spune Ileana Popescu.

Un sistem informatic în care „te așezi la coadă”

Un alt medic de familie, Marina Pârcălabu, a participat la multe discuții de la CNAS despre sistemul informatic pe care îl folosesc peste 70.000 de furnizori de servicii medicale - policlinici, medici de familie, spitale, medici specialiști, farmaciști - pentru 18 milioane de pacienți, asigurați și neasigurați.

„Sistemul nu este construit pentru atât de mulți utilizatori câți îl folosesc acum. El a fost construit pentru un anumit număr de accesări și este depășit de câteva zeci de ori acel număr de accesări. Și atunci te așezi la coadă. E ca și cum ai intra într-un autobuz încăpător printr-o ușiță”, spune Marina Pârcălabu.

Medicul Marina Pârcălabu spune că a dat de mai multe ori în judecată Casa Națională de Sănătate pentru că i-a impus costuri pe care le-a dat pacienților neasigurați. Ea a demonstrat că sistemul informatic este de vină, pentru că nu funcționează.

La cabinetul ei vin în total 1.650 de pacienți asigurați și 400 de pacienți neasigurați. Medicul spune că, prin cardul de sănătate, trebuie validat orice serviciu acordat pacientului, fie gratuit, fie compensat.

Dar au fost și situații când a consultat și a dat rețete sau trimiteri fără să știe că pacientul nu e asigurat - asta în condițiile în care sistemul informatic nu i-a arătat acest lucru.

Ulterior, la verificările Curții de Conturi, Marinei Pârcălabu i s-au imputat sumele plătite de Casa de Asigurări pentru pacienții fără asigurare medicală. Pentru a-și demonstra nevinovăția, a mers în instanță. Iar unele procese cu CNAS durează ani de zile.

„Nu era vina mea că sistemul electornic nu a funcționat. Instanța a dat câștig de cauză atunci când pacientul nu a avut de suferit. Dreptul lui a fost respectat”, spune Marina Pârcălabu.

Medicul mai spune că, de multe ori, sistemul dă erori nu numai la logarea cu cardul, dar și la acordarea diverselor servicii date de alți medici.

„De exemplu, pacientul pleacă din spital cu recomandare de a primi un anumit tratament și nu l-a primit în spital, lucru care se întâmplă frecvent, și vine la medicul de familie ca să-i scriem rețeta la care el are dreptul după ce a fost consultat. Scriem rețeta, dar serviciul acordat de mine nu va mai fi plătit pentru că este al doilea serviciu acordat în aceeași zi unui CNP la același nivel”, arată medicul de familie.

Majoritatea cardurilor de sănătate au expirat în 2019. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a prelungit valabilitatea acestora cu șapte ani.

Marina Pârcălabu spune că, din cauză că sistemul nu a funcționat, nu a putut să verifice statutul unui pacient, și cum acesta devenise între timp neasigurat a trebuit să plătească ea seriviciile acordate prin fondul de sănătate.

„Sistemul are tot felul de filtre nepotrivite. Dacă am dat bilet de trimitere la un medic specialist, iar acesta, în baza biletului meu, a cerut și o investigație - un RMN - e posibil ca eu să plătesc. Nu imediat, ci la controlul Curții de Conturi”, explică Marina Pârcălabu.

„De asemenea, atunci atunci când Curtea de Conturi face control, după un an, doi, o să primesc o notificare că pacientul X, cu un anumit CNP la data oferirii serviciului, era neasigurat și atunci el nu avea dreptul la serviciile medicale acordate de mine, altele decât cele din pachetul de bază”, adaugă Marina Pârcălabu.

Sistem blocat = întârzieri sau amânări pentru programările pacienților

Cea mai frecventă problemă cu care se confruntă și pacienții, și cadrele medicale, este blocarea sistemului informatic. Moment în care cardul de sănătate nu mai poate fi folosit nici pentru validarea în sistem.

Pensionara Elena Tudor spune că de multe ori i-a fost amânată programarea din acest motiv.

„M-a sunat doamna doctor să reprogramăm că nu merge sistemul de două zile sau de nu știu câte zile”, spune Elena Tudor.

Medicii arată că, atunci când nu funcționează sistemul, acumulează întârzieri în programările pacienților cronici.

„Adunăm frustrare, stăm și așteptăm un răspuns în timp real, indiferent care segment al platformei îl accesăm. Pacientul se enervează. Noi suntem deja iritați și nemulțumiți, că este o frustrare să nu poți să îți faci treaba”, a spus Marina Pârcălabu.

„Din cauza întârzierilor, avem și comentarii din partea pacienților de genul «Aoleu, era mai bine când scriați cu pixul o rețetă decât să stăm să așteptăm atât»”.

Nici la casele de asigurări „nu merge sistemul”

Cozi și întârzieri sunt și la sediile locale ale Caselor de Sănătate. La București, la sediul din Băneasa al CASMB, zilnic sunt cozi de peste 30 de persoane.

Reporterii Europa Liberă au primit și ei replica: „Nu vă putem valida că nu merge sistemul!”, atunci când au depus cerere pentru cardul european de sănătate, un card diferit de cel pentru sistemul național de sănătate. Cardul european de sănătate poate fi folosit în sistemul medical de stat din orice țară a Uniuniii Europene și este valabil doi ani de la data emiterii.

În fiecare zi, la casa de asigurări din București, sunt cozi permanente de 30 de persoane. „Sistemul nu funcționează”.

Pentru adeverința de asigurat sau pentru un card de sănătate, oamenii stau la coadă cel puțin o oră.

„Durează cel puțin 30 de minute pentru 7 persoane”, le spune paznicul instituției celor care întreabă când vor ajunge la ghișeu.

Ion Mîțu, directorul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB).

Directorul CASMB, Ion Mîțu, spune pentru Europa Liberă că, pentru gestionarea cozilor, a redistribuit oamenii din instituție pentru lucrul cu publicul.

„Zilnic, vin în jur de 300-400 de persoane. Stau maximum o oră la coadă. Am 20 de oameni care lucrează cu publicul, care preiau 20 de oameni, 20. 20 – ca viteză de reacție”, spune Ion Mîțu.

190.000 de asigurați din Vaslui au rămas fără servicii de sănătate în urma unui incediu la servere

Atunci când nu sunt puși pe drumuri, pacienții nu au parte deloc de servicii medicale gratuite, așa cum se întâmplă în prezent în județul Vaslui.

Pentru că serverele Casei de Asigurări de Sănătate Vaslui au luat foc pe 1 februarie 2024, în urma unui incendiu, 190.000 de asigurați nu vor putea avea servicii medicale și rețete decontate de la buget până se rezolvă situația.

„Facem un apel la asigurații noștri să înțeleagă situația prin care trece instituția și totodată le comunicăm că emiterea documentelor privind calitatea de asigurat va fi reluată după remedierea consecințelor incendiului”, a anunțat Mihaela Chitaru, directoarea CJAS Vaslui.

În aceeași zi, au fost prelungite automat contractele medicilor de familie și ale furnizorilor de servicii medicale din județul Vaslui până în iunie. Aceste contracte expirau chiar în ziua izbucnirii incendiului.

De la Ministerul Sănătății la CNAS

Faptul că sistemul informatic și cardul de sănătate nu funcționează și nu sunt utile pacienților români asigurați nu este o noutate. Problema este că această situație nu a fost încă rezolvată după atât timp și bani cheltuiți.

Europa Liberă a trimis solicitări către Ministerul Sănătății și CNAS pentru informații despre actualizarea softului prin care li se acordă pacienților servicii de sănătate și despre când vor primi noi carduri de sănătate funcționale.

302 milioane de euro +TVA a costat sistemul digital de sănătate până acum

Europa Liberă a calculat - pe baza documentelor din raportul Curții de Conturi privind softul informatic de sănătate, din SEAP (sistemul de achiziții publice) și din nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern 82/2022 cu privire la actualizarea acestui soft - care sunt sumele cheltuite în ultimii 20 de ani pentru un sistem și un card de sănătate care nu îi ajută pe asigurați.

Rezultatul: mai mult de un sfert de miliard de euro cheltuiți pe cardul de sănătate și pe dezvoltarea și întreținerea sistemului informat integrat gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.