La 10 ani de la inaugurare, una dintre cele mai costisitoare investiții în infrastructură din România post-decembristă, se dovedește un proiect șchiop. Arena Națională a costat nu mai puțin de 235 de milioane de euro.
Din acești bani, aproape 20 de milioane de euro au fost destinați acoperișului rabatabil. Acesta nu poate fi însă folosit exact atunci când e mai multă nevoie de el. Arena Națională se află în proprietatea și administrarea Primăriei Capitalei.
- Încă de la inaugurarea din septembrie 2011, stadionul nu a avut un acoperiș care să poată fi omologat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Proiectul inițial aprobat și început în 2007 prevedea un alt tip de acoperiș.
- Dintr-un acoperiș retractabil sau fix cu o structură metalică, constructorul a amenajat practic un cort deasupra arenei. Nimeni nu a fost găsit vinovat de aceasta schimbare care a costat 20 de milioane de euro față de proiectul inițial. Mai mult.
- În ciuda investiției majore, Arena Națională s-a ales cu un acoperiș care nu poate fi folosit nici iarna - îngheață membrana și se poate rupe, nici pe ploaie abundentă - apa de pe prelată aeriană se scurge tot în stadion, în tribunele spectatorilor.
- Nu doar acoperișul este o problemă. Gazonul, scările, toaletele, parcările și multe altele au făcut ca arena să fie evitată chiar și de naționala de fotbal care în zece ani a jucat aici numai 29 de meciuri.
- În schimb, Arena Națională a devenit „acasă” pentru clubul de fotbal al controversatului om de afaceri, Gigi Becali. După ce echipa sa a rămas fără Stadionul Ghencea, în urma scandalului cu Ministerului Apărării care l-a revendicat în contul clubului Steaua, FCSB s-a mutat pe acest stadion.
- Arena nu poate fi des folosită nici pentru concerte sau alte evenimente artistice. Erori de proiectare fac munca organizatorilor de spectacole imposibilă. Numai patru mari concerte au avut loc aici într-un întreg deceniu.
- Trăgând linie, conform unui raport al Primăriei Capitalei, de la deschiderea din 2011 și până acum Arena Națională a înregistrat pierderi de 13 milioane de euro, diferența între costurile anuale de întreținere și veniturile generate.
- Aceasta în condițiile în care arene asemănătoare din Europa generează venituri substanțiale. Real Madrid reface, de exemplu, „Santiago Bernabeu” pentru a putea găzdui zilnic câte un eveniment sportiv sau artistic.
Organizarea Campionatului European de Fotbal - ediția 2020, amânată pentru acest an din cauza pandemiei, a introdus Europa în atmosfera anapoda a Arenei Naționale (sau Național Arena). Selecționata Austriei a avut ghinionul să se antreneze sâmbătă, în vederea meciului cu Macedonia de Nord de a doua zi, pe cel mai mare stadion din țară în timpul unei ploi torențiale. Acest lucru a dezvăluit una dintre problemele majore ale complexului.
Deși stadionul are acoperiș rabatabil, care e tras de un sistem culisabil, acesta nu a fost folosit. Urmarea: gazonul a fost inundat la propriu, iar David Alaba și ceilalți membri ai naționalei Austriei și-au anulat antrenamentul.
Reamintim că la acest turneu final, pe Arena Naţională mai sunt programate alte trei meciuri: Ucraina – Macedonia de Nord (17 iunie, ora 16:00), Ucraina – Austria (21 iunie, ora 19:00), toate în Grupa C, precum şi partida din optimi care va opune câştigătoarea Grupei F şi formaţia clasată pe locul al treilea într-una din grupele A, B sau C (28 iunie, ora 22:00).
Cum s-a ascuns defecțiunea în spatele emblemei UEFA
Revenind la antrenamentul oficial de sâmbătă al Austriei, jucătorii s-au descălțat și au încercat să alerge pe terenul care băltea de apă, imaginile arătând cum se ridica apa din gazon la fiecare pas.
Reprezentanți ai Federației Române de Fotbal (FRF) au precizat imediat că stadionul, aflat în administrarea Primăriei Municipiului București, nu poate fi folosit cu acoperișul tras din cauza unor recomandări ale UEFA. „A fost luată decizia ca la acest campionat european să nu se tragă acoperișul retractabil întrucât unele stadioane nu au un astfel de acoperiș. Pentru uniformitate, UEFA a luat decizia ca partidele să se joace în condiții naturale”, a explicat Răzvan Mitroi, purtătorul de cuvânt al federației.
Meciul dintre Austria și Macedonia s-a desfășurat în condiții normale pentru că nu a mai plouat la ora meciului
Europa Liberă a aflat însă că reprezentanții forului european de fotbal au dat numai recomandări statelor gazdă de a nu se folosi acoperișurile rabatabile de pe stadioane și din cu totul alt motiv. Recomandarea ține de restricțiile de sănătate publică din majoritatea țărilor europene referitoare la desfășurarea unor evenimente cu mii de oameni în spații închise.
Între acoperiș și prelată
Dar ce înseamnă acoperișul de pe Arena Națională din punct de vedere tehnic? Ca pe orice stadion, tribunele au parte de un acoperiș fix care ferește spectatorii de ploi și alte intemperii. Suprafața de joc, deasupra căreia stă suspendat un cub imens cu ecrane care are rol și de tabelă electronică, este acoperită cu un acoperiș rabatabil, mobil.
Acoperișul gazonului de pe Național Arena este de fapt o membrană asemănătoare cu o prelată. Aici, în poziția retractată. Întins, trebuie să ajungă până la acoperișul permanent de deasupra tribunelor.
Mai exact, este vorba de o prelată realizată din materiale mai rezistente, o membrană specială. Acest acoperiș-prelată stă strâns deasupra cubului electronic suspendat deasupra terenului de joc. Atunci când este nevoie, un sistem culisabil de sârme și bare întinde în 20 de minute această prelată deasupra gazonului și se prinde de acoperișul fix al tribunelor. Dar...
Oficial: „Acoperișul nu putea fi tras nici dacă se dorea”
Europa Liberă a aflat că în acest moment, acoperișul nu poate fi tras. Sistemul culisabil este stricat, iar membrana acoperișului de tip prelată ar trebui și ea să fie schimbată. Informațiile provin de la reprezentanții Administrației Lacuri, Parcuri şi Agrement, unitate aflată în subordinea Primăriei Capitalei, proprietarul arenei.
Astfel, nici dacă ar trebui s-ar periclita desfășurarea competiției, acoperișul nu poate fi tras la meciurile Euro 2020 de la București. Două sunt motivele pentru care acest acoperiș nu poate fi folosit:
- nu s-a mai făcut mentenanța sistemul culisabil în ultimii cinci ani. Cum, în aceste condiții, folosirea acoperișului s-ar face numai pe propria răspundere și nimeni nu acceptă să își asume riscul unui eventual accident, el a rămas strâns.
- de la sfârșitul anului trecut, sistemul de întindere și strângere a acoperișului este stricat. Acoperișul și sistemul culisabil au înghețat la propriu în timpul gerului din decembrie, iar sistemul de închidere nu mai răspunde corect la comenzi fiind suprasolicitat de zăpada căzută pe acoperiș în decembrie.
„Problemele au fost identificate după ce am constatat că acoperişul s-a blocat şi copertina nu se mai întinde. Aceştia au sesizat compania care a montat acoperişul şi, în urma unei inspecţii, s-a constat că structura a fost afectată şi prezintă risc de prăbuşire”, ne-au precizat pe acest subiect oficiali ai Primăriei Capitalei.
Din informațiile Europei Libere, primarul a dispus de la sfârșitul anului trecut un control la lucrările de la acoperiș. Reprezentanți ai administrației locale ne-au transmis că au fost descoperite problemele legate de contractele de service ale acoperișului. Mai exact, contractele de service nu există. De la Biroul de Presă al administrației locale ni s-a transmis că pentru moment nu ne pot pune la dispoziție date despre controlul de la Arena Națională și nici care a fost rezultatul verificărilor.
Explicațiile unui fost primar general
Pentru a ne explica cum a ajuns o arenă de 230 de milioane de euro, mai scumpă decât multe arene din Germania, am apelat la Răzvan Sava. Acesta a fost primar general interimar al Capitalei între noiembrie 2015 și iunie 2016, după ce fostul primar independent, dar susținut de PSD, Sorin Oprescu a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) de acte de corupție. Alte acte de corupție, nu legate de Arena Națională.
Razvan Sava (cămașa albă), al doilea din dreapta, rândul de jos a fost unul dintre cei care au demascat problemele și facturile exagerate de la Arena Națională
„Contractul iniţial semnat pentru realizarea modernizării stadionului prevedea un acoperiş fix, din tablă. Pentru acest proiect au fost obţinute toate avizele necesare, inclusiv pe cel de la IGSU”, povestește acesta.
De altfel, în mandatul său de primar interimar, a fost făcut public contractul pentru refacerea și modernizarea arenei din București.
„Au început lucrările de modernizare prin anul 2007, iar pe parcurs a apărut ideea schimbării formei de acoperiş. S-a ajuns astfel ca acoperişul să fie făcut mobil”, mai spune Sava.
Acesta își amintește că în acel moment, „trebuia schimbat proiectul şi obţinut avizul ISU pentru noua formă de acoperiş. Acest lucru nu s-a întâmplat. Acoperişul a fost făcut fără autorizaţie”.
În plus, contractul a fost mărit pentru realizarea acestui acoperiş, dar și pentru lucrările de construcție ale arenei în general. Conform lui Sava, prin 2010, „au fost semnate două acte adiţionale în valoare totală de 200 milioane de lei”, adică de circa 40 de milioane de euro. Numai suma acestor acte adiționale în sine este suficientă pentru ridicarea unui stadion.
Arena Națională a fost inaugurată în septembrie 2011 cu un meci al naționalei de fotbal. România a făcut atunci 0-0 cu Franța.
Cine a lucrat la stadion
Conform contractului de 235 de milioane de euro, atât cât a costat (cel puțin inițial) Arena Naționala, mărit cu 95 de milioane de euro față de suma inițială din 2007, lucrarea de infrastructură a fost realizată de consorțiul format din firma germana Max Bög și italienii de la Astaldi. Proiectanții au fost arhitecții germani de la compania Gerkan, Marg und Partner, aceiași care au proiectat și Aliantz Arena din Munchen, Germania.
Meciurile de fotbal sunt și ele destul de rare pe acest stadion. Naționala României a jucat de 29 de ori pe Arena Națională într-un deceniu
În ceea ce privește acoperișul, acesta a fost realizat de firma Aurocon România, societate deținută și administrată de inginerul Walter August Hammarle și de familia sa. De fapt, acoperișul tip prelată a fost realizat de firma austriacă ECCON, iar Aurocon a avut licența pentru România a acestei tehnologii.
Reprezentanții acestor companii ne-au explicat că un astfel de sistem culisabil cu prelată a fost realizat și Frankfurt, însă acolo s-a încheiat un contract de mentenanță, de service. Reprezentanții primăriei din București nu au vrut să realizeze un astfel de contract.
În plus, reprezentanții primăriei au dorit în 2009 montarea unui acoperiș mobil în locul celui fix. „Cum lucrările erau deja începute, doar acest tip de sistem culisabil se preta arenei din București”, ni s-a mai transmis din partea constructorilor. Din informațiile obținute de Europa Liberă, fostul primar Sorin Oprescu este cel care ar fi avut ideea montării unui acoperiș retractabil.
Acoperiș fără autorizație timp de cinci ani
La începutul lui 2016, Răzvan Sava și jurnaliștii publicației Gazeta Sporturilor dezvăluiau că acest acoperiș al Arenei Naționale nu are autorizație de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Pe scurt, prelata/membrana acoperișului este concepută dintr-un material care nu este recunoscut în multe state din Uniunea Europeană. Pentru a fi atestat ca ignifug (rezistent la incendiu), procedura era una complicată care nu fusese parcursă niciodată în România.
De-abia în februarie 2016, Inspectoratul în Construcții atestă compoziția membranei. „Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcţii (…) a emis, în data de 16.02.2016, avizul tehnic pentru agrementul nr. 016-03/484-2016 pentru membrană arhitecturală pentru copertine tip Duraskin clasă C”, preciza într-un comunicat Ministerul Dezvoltării.
După alte presiuni din partea guvernului tehnocrat care se pregătea de alegeri, acoperișul a primit autorizația ISU în aprilie 2016.
„Materialul acoperișului nu era legal în România, deși el este aprobat în Elveția și Germania. Oricum, din punct de vedere al ignifugării, el nu arde și nu ia foc. Nu știu de ce nu s-a dat aprobare pentru acoperiș”, își amintește Mircea Sandu, fostul șef al Federației Române de Fotbal.
Umbrelă de soare, nu acoperiș
Montarea unui acoperiș tip prelată și nu a unui acoperiș fix a adus nu doar neajunsuri teoretice, ci unele practice. Acest sistem este utilizabil doar împotriva soarelui.
- Nu poate fi folosit pe ploaie
„Acest acoperiș cu membrana aceasta care se întinde ca un cort deasupra arenei este folosit în alte 2-3 stadioane de fotbal sau cu astfel de dimensiuni. Cu diferența că acolo membrana este schimbată des, iar sistemul este înclinat încât să permită scurgerea apei. La noi, prelata este aproape plată. Când plouă nu permite evacuarea apei, care se strânge și se scurge pe stadion”, ne explicat un arhitect care lucrează în domeniul infrastructurii în domeniul public și privat.
Prelata de deasupra stadionului se strânge deasupra cubului din mijlocul arenei
De altfel, în septembrie 2015, la un meci Steaua-Voluntari desfășurat pe o ploaie moderată, apa pluvială de pe acoperiș a intrat în tribune prin spațiile unde membrana se prinde de acoperișul fix al tribunelor.
- Nu poate fi folosit în anotimpul rece
Reprezentanții Administrației Parcuri au mai descoperit că membrana și sistemul culisabil de deasupra gazonului nu pot fi întinse deloc în perioada rece a anului.
„Conform cărţii tehnice şi manualului de operare şi mentenanţă a Arenei Naţionale, pe care le-am primit de la executantul lucrării, în perioada noiembrie-martie nu avem voie să tragem copertina”, ni s-a transmis de la Administrația Parcuri a administrației locale, București.
- „E bun pentru a face umbră, la propriu”
Inginerul specialist cu care am stat de vorbă ne-a explicat că acest tip de acoperiș este foarte bun pentru zona arabă, Qatar, Dubai, Arabia Saudită. „Se folosește în această zonă geografică pentru că este un astfel de sistem cu membrană protejează spațiile verzi sau clădirile de căldura excesivă”, ne-a mai spus acesta.
Arena Națională a fost inaugurată în septembrie 2011
De altfel, ultima dată când acoperișul de pe Național Arena a fost întins a fost în luna octombrie 2020, la o adunare a membrilor Federației Române de Fotbal. Atunci acoperișul a fost tras pentru a-i proteja pe membrii federației de razele soarelui.
Ancheta uitată a DNA
În 2016, după o serie de articole publicate în Gazeta Sporturilor, DNA emitea un comunicat în care anunța că s-a autosesizat în urma unor nereguli cu privire la construcția Arenei Naționale. „La data de 18 ianuarie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie s-au sesizat din oficiu şi efectuează acte de urmărire penală in rem (față de faptă) cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul”, se preciza în comunicat.
În documentul amintit, procurorii aminteau că ancheta vizează chiar acoperișul.
„Sesizarea din oficiu a avut la bază faptul că la începutul lunii noiembrie a anului 2015, Primăria Bucureşti a decis închiderea Arenei Naţionale din cauza membranei acoperişului ce ar fi fabricat dintr-un material neomologat în România. Din acest motiv, nu s-a emis aviz din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
La încheierea lucrărilor, deşi se ştia că nu este posibilă obţinerea avizului, s-a efectuat plata către constructor. Construirea stadionului a costat 234 milioane euro, din care acoperişul a costat 84 milioane lei”, se mai preciza în comunicatul din 2016 al DNA.
Acum, după cinci ani, procurorii Anticorupție nu ne-au precizat dacă au închis dosarul sau încă mai lucrează la el.
GAZONUL
Contractul care o ajuta pe Firea într-o anchetă DNA
Nu doar acoperișul a fost realizat prost la Arena Națională, ci și gazonul. Din 2011 și până în 2018, gazonul a fost înlocuit de nouă ori. Iarba nu rezistă pe stadion din cauza frigului, a soarelui, a ploilor și a sistemului de drenaj de proastă calitate.
Între 200.000 și 500.000 de euro a costat fiecare operațiune de schimbare a gazonului de pe Arena Națională.
În perioada 2011-2013, Arena Națională a fost administrată de ALPAB, iar în perioada 2014-martie 2017, Arena Naționala a fost administrata de firma UTI Grup SA, în baza unui acord cadru. În luna martie 2017, Primăria București condusă de Gabriela Frînceanu Firea a decis să rezilieze acordul-cadru cu acest operator, iar arena a fost preluată pentru administrare în regie proprie, prin Direcția de Investiții din PMB.
În luna august 2019, în urma unei licitații cu un singur participant, Primăria Municipiului București a încheiat un contract de aproape 19 milioane de lei, în jur de patru milioane de euro, prin care a încredințat îngrijirea gazonului de pe Național Arena pentru următorii patru ani firmei Sports Fields SRL din București.
Gabriela Firea, într-o vizită pe Național Arena
Întâmplător sau nu, contractul în cauză a devenit apărarea Gabrielei Firea în dosarul 383/P/2018 de la Direcția Națională Anticorupție (DNA).
În acest dosar, procurorii DNA cercetau legalitatea contractul din 2017 dintre Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, și clubul de fotbal FCSB, patronat de Gigi Becali. Cei doi sunt rude. Patronul FCSB este nașul de cununie al Gabrielei Firea cu Florentin Pandele, primarul din Voluntari.
Obiectul înțelegerii era întreținerea gazonului de pe Național Arena. Din 2017 și până în primăvara lui 2019, Gabriela Firea a încredințat direct întreținerea gazonului lui Gigi Becali, via FCSB, așa cum a dezvăluit anul trecut jurnalistul Cătălin Tolontan.
Procurorii DNA au deschis atunci un dosar penal și au cerut documentele legate de această tranzacție prin care municipalitatea lui Firea plătea lunar aproape 30.000 de euro către Gigi Becali care apoi achita la rândul său o sumă mai mică spre firma Sports Fields srl (fosta Cris Design Gardens SRL).
Arena lui Becali
În legătură cu acest contract, Gabriela Firea a declarat că suma de 30.000 de euro plătită lunar pentru gazon ar fi o sumă mai mică decât dacă s-ar fi făcut licitație.
Prin contractul de patru milioane de euro pentru patru ani, reiese că întreținerea lunară a gazonului poate ajunge la 83.000 de euro pe lună. Asta în timp ce înțelegerea directă făcută de Firea cu Gigi Becali era de doar 30.000 de euro. Prin urmare, Firea putea proba că bugetul public nu a fost prejudiciat de contractul suspect între Primărie și FCSB.
„Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice următoarele: Dosarul menționat se află în lucru. În acest dosar persoana la care faceți referire în solicitare nu are calitatea de suspect sau inculpat, cercetările efectuându-se față de faptă (in rem)”, ni s-a transmis de la DNA.
Sports Fields SRL este o societate comercială specializată în activități de întreținere peisagistică deţinută de soţii Stelian-Gabriel Dia şi Ileana Cristina Dia. Firma a avut, în 2020, o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei şi un profit de 637.317 de lei cu 11 angajați. A mai primit contracte publice de la Federaţia Română de Rugby şi de la Primăria Berceni.
Gigi Becali a apelat cel mai des la Arena Națională pentru meciurile echipei sale, FCSB
De fapt, mulți dintre cei cu care am stat de vorbă pentru realizarea acestui material sunt de părere că stadionul din sectorul 2 ar putea să se numească „Arena lui Becali” decât Arena Națională. Din cauza problemelor cu gazonul și cu acoperișul, naționala de fotbal a jucat mai mult prin provincie.
Europa Liberă a numărat că din 2011 și până acum, naționala de fotbal a jucat de 29 de ori pe Arena Națională. În schimb, FCSB a jucat acest număr de meciuri și într-un singur an, în întrecerile interne și în cupele europene.
CONCERTE
Greu de organizat spectacole, „stângăcii” de proiectare
Meciurile FCSB pe Arena Națională au adus chiar și 50% din veniturile anuale înregistrate de stadion. Sunt multe, dar proporția este cauzată de altceva. Pe acest acest stadion nu se pot organiza în mod eficient alte tipuri de evenimente cu public numeros.
Gazeta Sporturilor publica la începutul anului o statistică în care cita date ale Primăriei Capitalei: bugetul Bucureștiului a pierdut 13 milioane de euro cu acest stadion din 2011 și până acum. Suma o reprezintă diferența dintre cheltuielile anuale realizate cu întreținerea arenei și veniturile realizate. Este echivalentul unui stadion de provincie.
Cele mai importante venituri au fost aduse de FCSB care plătea 13.000 de euro pentru închirierea stadionului la meciurile clubului de fotbal.
O altă categorie de venituri pe care, la proiectare, arena trebuia s-o genereze era cea din concerte și orice fel de spectacole artistice. Însă, de la inaugurare și până acum, aici au avut loc patru concerte importante, cele ale trupelor Red Hot Chilli Pappers, Depeche Mode, Metalica și a artistului Ed Sheeran.
Ed Sheeran, la sfârșitul concertului din 2019 de pe National Arena
Impresarii, artiștii și organizatorii de concerte se plâng că arena nu a fost proiectată tocmai bine pentru concerte. „E ca și cum acest complex ar fi teoretic bun de meciuri de fotbal, dar nu ar avea vestiare pentru jucători, iar jucătorii ar trebui să meargă la un bloc din cartier să se schimbe. Așa e pentru noi acest stadion”, ne-a transmis un organizator.
Scump și acustică proastă
Organizatorii de concerte se mai plâng că Arena Naționala are o capacitate mai mică decât Piața Constituției, acolo au loc de obicei majoritatea concertelor din Capitală. În schimb, la Cluj, pe o arenă asemănătoare, au loc toate marile evenimente din oraș.
Și aici, ar fi o deosebire cu Arena Națională. În cartierul unde este amplasat stadionul, zona este destul de aglomerată și este dificil de organizat un eveniment cu zeci de mii de oameni. Acest lucru este confirmat și la meciurile de la Euro, autoritățile închid străzile de lângă stadion cu peste patru ore înainte pentru a permite fluxul de spectatori. Din acest motiv, cresc costurile de organizare ale evenimentelor.
„Pentru organizarea unui eveniment în Piața Constituției un organizator plătește suma de 1.500-2.000 de euro pe zi, iar pentru Arena Națională taxa variază între 15.000 și 45.000 de euro/eveniment", ne mai spune organizatorul.
Metallica a fost în concert în 2013 pe Național Arena
Bateristul formaţiei Holograf, Edi Petroşel, a dezvăluit că stadionul pe care se dispută patru meciuri de la Euro 2020 nu este echipat corespunzător pentru un eveniment de anvergură. „S-au investit foarte mulţi bani şi nici nu se poate juca bine fotbal, nici nu se pot face concerte. Dacă vine AC/DC cu 44 de tiruri, trebuie să descarci în afara stadionului şi să mai cari o dată. Nu poate intra tirul pe o parte, nu are bandă de rezervă, şi să iasă pe cealaltă parte. Este foarte prost făcut stadionul", a explicat acesta.
„În străinătate, aceste stadioane sunt preluate de nişte operatori şi în fiecare zi trebuie să aibă evenimente. Nimeni nu vrea să ia să opereze Arena Naţională, pentru că e un stadion ineficient", a spus Edi Petroşel la o emisiune a canalului Digi24.
ALTE PROBLEME
De la toalete și până la parcări
- Drumurile de acces din jurul arenei arată ca după bombardament. Fostul fotbalist Ilie Dumitrescu s-a arătat la rândul său contrariat de gropile, noroiul și bălțile de pe drumul pe care vor fi nevoiți să-l parcurgă jurnaliștii care vor transmite de la cele patru meciuri de la EURO 2020 găzduite de București.
- Spectatorii se plâng că iarna este mai frig pe stadion, deși sunt mii de oameni în el, decât este în afara arenei, în aer liber.
- Căile de acces nu sunt îndeajuns, sunt prea puține. La evenimente cu mulți spectatori se formează cozi de peste o sută de metri.
- În interior, sunt câteva zone realmente periculoase pentru spectatori. La etajul trei al stadionului, scările sunt abrupte, într-o pantă exagerată, pot cauza chiar o stare de vertij. Riscul de accidente este iminent.
- „Probleme sunt și la parcarea subterană. Nu există trepte de acces în zona parcării subterane către etajele superioare”, se plânge și Mircea Sandu, fostul șef al FRF.
Ca orice prelată, după un sezon rece sau după ploi, membrana acoperișului rabatabil se înnegrește.
- „Accesul autocarelor în zona vestiarelor este de asemenea problematic: Nu se poate ajunge cu autocarul în zona vestiarelor, deși eu mi-am exprimat problema asta încă de la început, dar nu am fost băgat în seama”, mai adaugă Mircea Sandu.
- Unele toalete ale stadionului nu funcționează, cele utilizabile sunt prea puține astfel că o pauză de 15 minute cât este între reprizele unui meci nu sunt îndeajuns pentru spectatori.
- Punctele de vânzare a alimentelor nu par a fi igienice.
Devizul total al Arenei Naționale
139 milioane de euro
Contractul privind reabilitarea şi modernizarea Arenei Naţionale prevedea:
preţul prevăzut în contract a fost de 411.062.996,36 lei exclusiv TVA, reprezentând 119.770.110,53 euro (1 euro - 3.4321 lei la data de 12.12.2006), la care se adaugă TVA în valoare de 78.101.969,31 lei (20 de milioane de euro), respectiv 489.164.965,67 lei (139 milioane de euro) inclusiv TVA, pentru execuţia şi finalizarea lucrării.
plus 24 de milioane de euro
Printr-un act adiţional (nr. 3/2009 la contractul de lucrări de execuţie nr. 3556/19.04.2007 nr. 8411/15.12.2009), s-a introdus un alineat nou, potrivit căruia „contractantul se obligă să elaboreze Proiectul Tehnic, Detalii de Execuţie şi să execute lucrări suplimentare, reprezentând realizarea unui acoperiş retractabil pentru terenul de joc, pe o structură portantă unică şi supra înălțarea terenului de joc, în vederea finalizării şi punerii în funcţiune a obiectivului de investiţii «Reabilitarea şi Modernizarea Stadionului Naţional Lia Manoliu»".
Astfel, se modifica şi suma prevăzută iniţial ca preţ al contractului, de la 411.062.996,36 lei exclusiv TVA la 417.382.869,98 lei exclusiv TVA (adică plus 6.319.873,62 lei), la care se adaugă suma de 84.831.932,80 lei exclusiv TVA, respectiv 100.950.000,03 lei cu TVA (24 de milioane de euro)pentru proiectarea, execuţia şi finalizarea lucrării, faţă de contractul iniţial.
plus 92 de milioane de euro
La aceste facturi, după 2009 s-au mai adăugat devize de plată în valoare de alte 92 de milioane de euro pentru amenajări, drumuri, dotări etc
Contractul prevedea că finalizarea lucrării trebuia să se facă în decurs de 32 de luni de la data începerii execuţiei lucrărilor, iar contractantul garanta că, la data recepţiei, lucrarea executată va avea calităţile declarate de către acesta.
Arena Națională, în date pe scurt
Arena Națională, cunoscută și ca Stadionul Național are o capacitate de 55.635 de spectatori, este cel mai mare stadion din țară și primul stadion de elită UEFA din România, succedat de Cluj Arena. Ca o comparație, complexul din Cluj-Napoca a costat 44 milioane de euro, față de cele 235 ale stadionului din București. Diferă capacitatea, 55.000 față de 30.000 în favoarea arenei din Capitală.
Și tot ca o comparație, administrația locală din Arad a inaugurat de curând noul stadion din municipiul bănățean care a costat 14 milioane de euro și are o capacitate de 15.000 de locuri.
În 2012 arena a găzduit Finala UEFA Europa League, aceasta fiind prima finală europeană găzduită de România.
Stadionul are o suprafață de 108.000 metri pătrați și o înălțime de șase etaje. Construcția include un garaj subteran cu 200 de locuri de parcare, 40 de loje a câte 12 locuri, săli de conferințe și restaurante.
De asemenea stadionul are 94 de căi de acces, ceea ce permite ca evacuarea spectatorilor să se poată realiza în 20 de minute. Arena mai este dotată și cu un cub video, suspendat deasupra centrului terenului, echipat cu 4 ecrane a câte 30 metri pătrați fiecare.