Din orfelinatele comuniste, în azilul grupării din Voluntari. Cum a distrus statul viețile a șase copii

Azilele îngrozitoare din Voluntari și Afumați, deținute de familia Godei, nu sunt doar cămine de bătrâni. Între oamenii înfometați, umiliți și torturați în acele case se numără mulți tineri, unii cu boli grave.

Povestea lor de viață este mai tragică decât v-ați putea închipui. Acești oameni au fost tranzacționați, ca vitele, în loturi, în funcție de boala pe care o au, transformați în numere și sume, și încredințați unor afaceriști în căutare de bani câștigați ușor, din suferința altora.

Cifre oficiale și investigațiile procurorilor arată că nenorocirea victimelor s-a transformat în milioane de euro, bani publici.

În orfelinatele ceaușiște au murit este 20.000 de copii. E cifra menționată de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului care abia în 2017 a reușit să facă primele plângeri penale. Până acum, la 34 de ani după Revoluția Română din 1989 și de la prăbușirea dictaturii comuniste, nu există niciun vinovat pentru acele tragedii înfiorătoare din anii comunismului.

Cei care au scăpat de acolo și cei mai norocoși au fost adoptați după 1990. Doar că ea a devenit o afacere din care unii au câștigat averi. Afacerii i s-a pus capăt când România a vrut să intre în Uniunea Europeană și a încetat, la capătul a multe eforturi, să mai permită tranzacțiile cu copii.

Dar mulți dintre acești copii au rămas în grija statului. Au rămas tot în grija statului și la maturitate. Poartă cu ei boli, traume fizice și sufletești care îi fac incompatibili cu un trai pe cont propriu.

În sistemul de protecție al persoanelor vulnerabile din România se intră greu. Uneori, chiar și instituțiilor statului le este greu să afle de ororile care au loc în unele centre.

Dar între timp, societatea a evoluat, s-a dezvoltat, au apărut sute de organizații non-guvernamentale care se ocupă de cei vulnerabili. Potrivit unui principiu firesc într-o societate normală, statul a decis să împartă îngrijirea lor cu societatea civilă, păstrându-și pentru el verificarea standardelor, inspecțiile periodice și finanțarea îngrijirii celor în nevoie.

În povestea noastră, împletită în șase fire, pe lângă multe altele similare, se vede limpede că nici asociațiile care au promis că îngrijesc, nici statul care era dator să verifice și, eventual, să sancționeze, nu au funcționat. Singura pârghie care a funcționat și a funcționat fără greș a fost drenarea banilor publici în largi buzunare particulare.

Așa au apărut tranzacțiile cu oameni. Pe mulți bani. Foarte mulți bani.

Cum se transformă oamenii în marfă

Violeta, Vasile, Mitică, Adrian, Dragoș și Viși sunt șase dintre copiii orfelinatelor. Trei s-au născut înainte de '89, alți trei imediat după. Revoluția din 1989 și „democrația originală” care a urmat nu au schimbat nimic pentru ei. Nici în copilăria lor, nici în viața adultă.

Au trăit în mizerie, lipsuri, lipsiți de orice căldură umană când erau copii. Sunt umiliți, torturați și înfometați ca adulți.

Viși a scăpat. A murit în centrul cu nume de sfânt inventat din Voluntari. Centrul Gabriel cel Viteaz, în care membră a bordului a fost asistenta și cea mai bună prietenă a fostului ministru, cu același nume de arhanghel ca și asociația, Gabriela Firea.

Aici a murit Viși. În izolatorul amenajat la subsolul Căminului Sfântul Gabriel cel Viteaz.

Până să ajungem să vă spunem cum a murit Viși, mai e însă mult de povestit.

În ciuda năpastelor care îi loveau tot timpul, în viața celor șase, a intrat, în 2000, un om cu inimă mare și puternică: Lili. O să-i spunem doar așa pentru că a dorit să rămână anonimă. Angajată ca psiholog colaborator la centrul de recuperare pentru copiii cu dizabilități Crinul Alb, din str. Marin Pazon din București.

Când i-a întâlnit prima dată, copiii erau niște umbre. Aveau în jur de 10 ani sau mai mult dar abia articulau, nu mâncau singuri, nu mergeau la toaletă.

„Eu i-am învățat să mănânce, să meargă la toaletă. Nu știau să mestece. Aveau 10-12 ani și purtau cârpe, nici pampers nu aveau”, ne povestește Lili.

Cât timp a fost alături de ei, a încercat să le îndulcească copilăria. Îi ducea să se plimbe, să mănânce în oraș, îi învăța cuvinte, cum să comunice, cum să relaționeze.

Toți șase sunt persoane cu handicap mental sever, aproape non verbali. Îi spuneau Lili-Mec pentru că experiența lor supremă însemna sandvișul de la McDonald's.

Cu Lili, cei șase copii au ajuns la mare și la munte, în tabară. Învățaseră și cuvântul „tramvai” pentru că ieșeau frecvent la plimbare prin București cu tramvaiul.

„Între anii 2004-2010, toți copii din centrul respectiv erau incluși într-un program educațional dezvoltat de o fundație din SUA unde au avut parte de servicii de logopedie, stimulare cognitivă și foloseau sistemul de comunicare PECS (comunicare prin imagini), iar activitățile acestea se desfășurau zilnic timp de 2 ore” - explică procurorii într-un referat al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Ei bine, îngrijiți fiind, copiii au evoluat în cei zece ani în care cineva s-a străduit să lucreze cu ei. Ajunseseră să aibă un bagaj minimal în vorbire, puteau să spună ce doresc, ce ar vrea, când au nevoi fiziologice. „Afară, tramvai, mec, pipi”.

„Probabil că dacă cineva și-ar fi dat silința de-a lungul anilor, ar fi evoluat. Ar fi comunicat mai bine, ar fi fost mai conectați la realitate”, crede psihologul.

Au trecut și prin iadul de la Bragadiru

Dar drumurile lor s-au despărțit în 2010, când Lili-mec și-a încheiat colaborarea cu centrul de recuperare din str. Marin Pazon. Nici copii, unii deveniți deja adulți, nu au mai rămas mult în acel loc. Dar Lili-Mec i-a căutat permanent, i-a vizitat.

Undeva între 2012 și 2014, centrul din str. Marin Pazon s-a desființat și toți rezidenții au fost relocați în alte cămine din București și împrejurimi. Cei șase au ajuns la Bragadiru, la un centru privat, care primea bani de la stat ca să aibă grijă de ei. Despre afacerile celor care dețineau acest cămin, Centrul de Investigații Media a scris aici. Pentru întreținerea lor, DGSAPC Sector 3 plătea, lunar, 73.800 de lei din bani publici.

În 2014, Lili s-a dus să-i vadă la Bragadiru. A fost șocată când l-a găsit pe Viși dormind în iarbă, cu furnicile mergând pe el, povestește ea. A încercat să-l trezească și nu a reușit. Atât era de drogat.

În acei ani, căminul de Bragadiru era unul al ororilor. Un raport al Centrului de Resurse Juridice (CRJ) și jurnalistul Ovidiu Vanghele, după o vizită din 2016, relatau lucruri terifiante. Oameni murdari, slabi, plini de răni și care miroseau îngrozitor. Oameni care atunci când deveneau agitați erau legați cu bandă adezivă.

„Este o mizerie de nedescris aici și un miros infernal. La etaj este o căldură în care pur și simplu nu se poate sta, acum puneau cearceafurile”, a declarat unul dintre monitorii CRJ, Florentina Vârtej, după ce a terminat primul tur al centrului.

Potrivit informațiilor CRJ, o rezidentă a centrului de 27 de ani, moartă de ziua copilului în 2016, cântărea 34 de kilograme.

Centrul din str. Marin Pazon, transformat în grădiniță

După plecarea celor șase copii din Centrul Crinul Alb, Primăria Sector 3 a preluat clădirea din str. Marin Pazon și a transformat-o în creșă.

În aprilie 2018, primarul sectorului 3, Robert Negoiță și primarul general, Gabriela Firea, au tăiat panglica la Creșa Greierașul, înființată în locul fostului centru.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, şi primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, inaugurează Creşa "Greieraşul", în aprilie 2018.

„Astăzi, în Sectorul 3, toate solicitările pentru creşă sunt onorate, asigurăm condiţii bune”, declara Negoiţă la inaugurare.

Primarul general de atunci, Gabriela Firea a vorbit la festivitatea de deschidere despre investițiile în oameni, educație și viitor.

Ce nu a spus niciunul dintre ei este că în clădirea cu pricina funcționase un centru pentru copiii cu probleme neuropsihice care au fost trimiși în alte centre. Și nici că, odată cu închiderea acestui centru, va scădea numărul de locuri disponibile în sistemul de stat pentru oamenii cu probleme.

În pandemie, cei șase au ajuns la Aldeni, județul Buzău

În 2020, în plină stare de urgență, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 decide să plaseze 100 de persoane aflate în grija statului, în îngrijirea unor terți, organizații neguvernamentale specializate în servicii sociale contra plată.

Motivul invocat, lipsa de spațiu în centrele din subordine și Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor adulte cu handicap, actualizată și republicată, care prevede: „capacitatea centrelor rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate fi mai mare de 50 de locuri”.

Cei 100 de oameni au fost împărțiți în loturi, criteriu de selecție fiind problemele lor de sănătate. După ce au fost întocmite loturile, oamenii au fost scoși la licitație.

Numai trei loturi de oameni au fost adjudecate prin licitație, restul au fost atribuite prin achiziții directe.

Lotul 5, cel mai numeros, din care făceau parte și copiii care trecuseră prin centrul din str. Marin Pazon, nr. 2B, a fost adjudecat de Fundația Alexandru Ioan Cuza din Buzău. Această fundație se angaja contra 2,1 milioane de lei/ 500.000 de euro să îi ia în îngrijire pe cei 65 de oameni cu probleme mentale, până la sfârșitul lui 2020. Pentru fiecare om, Fundația primea câte 4.600 de lei pe lună, din bani publici.

Și așa au ajuns Violeta, Vasile, Mitică, Adrian, Dragoș, Viși, alături de alți 59 de oameni, la căminul din Aldeni, Buzău.

Lili-mec a încercat să-i vadă de trei ori. A mers acolo cu cei de la Centrul de Resurse Juridice, dar nu li s-a permis să intre. Viși a auzit-o și a strigat-o de undeva din clădire.

„Lili-mec!!!!”.

A fost ultima oară când i-a mai auzit vocea.

Căminul ororilor, redeschis după o cosmetizare

Primele informații despre neregulile de la Căminul din Aldeni au apărut într-un raport al aceluiași Centru pentru Resurse Juridice, în urma unei vizite inopinate, în noiembrie 2013.

Căminul este deținut de Fundația Alexandru Ioan Cuza, fondată de Vasile Alexandru. Statutul fundației menționează o cu totul altă activitate decât cea practicată - „sprijinirea morală și materială a persoanelor intelectuale și a copiilor superdotați”.

În acel moment, în 2013, în căminul privat destinat îngrijirii persoanelor cu probleme psihice se aflau 11 oameni din București, Sectorul 6, aflați aici printr-o decizie a Consiliului Local Sector 6.

Reprezentanții CRJ povestesc în raport că toți rezidenții i-au implorat să îi salveze de acolo, să îi ducă înapoi la București pentru că „ne distrug aici, ne omoară”. Dar și că oamenii erau bătuți, înfometați, drogați până la inconștiență, și nu aveau mijloace de petrecere demnă a timpului.

Extras din raportul CRJ, după vizita de la Căminul din Aldeni, din 2014.

În februarie 2014, reprezentanții CRJ au mers din nou la Căminul de la Aldeni, iar concluziile au fost și mai crunte – „condiții materiale precare, agresiuni asupra beneficiarilor, neacordarea tratamentelor medicale, avorturi forțate, încălcări ale vieții private și decese cauzate de lipsa de îngrijire”- Raport CRJ – februarie 2014

În aprilie 2014, PROTV relata cazul unui copil de 16 ani și 30 de kg, găsit abandonat într-un pat. Jurnaliștii vorbeau atunci de o anchetă penală deschisă pe numele lui Vasile Alexandru, patronul căminului. Copilul provenea din București și fusese plasat la Aldeni de DGASPC Sector 6.

Centrul de Resurse Juridice depunea o plângere penală pe numele acestuia. Vasile Alexandru scapa de dosarele penale cu o amendă de 5.000 de lei. Jurnaliștii locali, cu care Europa Liberă a vorbit, susțin că Vasile Alexandru avea conexiuni la București, în administrația locală, de unde și contractele cu direcțiile de asistență socială de sector.

Stabilimentul e închis abia după ce, în vara lui 2014, presa a aflat de câteva tentative de suicid ale rezidenților și despre abuzurile crunte petrecute acolo.

Centrul a intrat în reabilitare și s-a redeschis în 2017. Presa locală titra că vestea este incredibilă și făcea referire la ororile din trecut.

Era momentul în care la căminul din Aldeni ajungeau cei 65 de „bucureșteni”, între care și copiii noștri.

În noiembrie 2020, CRJ a încercat să mai facă o vizită la căminul din județul Buzău, dar accesul i-a fost interzis pe motiv că rezidenții dorm.

„Acesta un indicator elementar al instituționalizarii si lipsei de activități individualizate într-un centru: „adormirea” tuturor în același interval orar. Este puțin probabil ca 60 de oameni sa aibă nevoi identice și prin „adormirea” tuturor persoanelor în timpul vizitei CRJ, conducerea fundației a dat de înțeles că nu își dorea ca CRJ să stea de vorbă cu persoanele instituționalizate acolo”, a explicat experta Georgiana Pascu, manager de proiecte de la CRJ.

În schimb, un raport întocmit de Comisia de Monitorizare, această autoritate autonomă aflată sub control parlamentar, în urma unei vizite la căminul din Aldeni, găsește că totul e numai lapte și miere. Și numai 59 de rezidenți din cei 65 câți fuseseră contractați inițial.

Decesul unuia dintre ei reiese dintr-o factură de înmormântare, decontată de DGASPC S3, în noiembrie 2020.

Cert este că în decembrie 2020, DGASPC S3 prelungește printr-un act adiționat contractul încheiat cu Fundația Alexandru Ioan Cuza, până la 1 mai 2021.

Am găsit, însă, o factură de decont pentru serviciile oferite în luna iulie 2021, ceea ce înseamnă că între cele două părți a mai existat un act adițional.

Gabriel cel Viteaz din Voluntari, următoarea destinație

Pe 15 iunie 2021, DGASPC S3 scoate, din nou, la licitație loturi de oameni pentru a contracta servicii sociale. De această dată sunt șase loturi, și mai mulți oameni, 126. Iar licitația e organizată intern, fără trecere prin SEAP, sistemul național de licitații publice, transparent online.

Din procesul verbal de deschidere a ofertelor, încheiat pe 29 iulie 2021, reiese care este valoarea totală a contractului și cine a ofertat. Nu și cine a câștigat. Valoare estimată între 6.247.424,64 și 16.587.795,20 lei fără TVA.

Nu am găsit, pe pagina instituției, un anunț privind câștigătorii acestei prime licitații. Instituția a scos la licitație, din nou, ultimele două loturi, de unde se poate concluziona că loturile 1- 4 din licitația inițială au fost adjudecate de cei care au depus oferte.

Ofertele depuse pentru primele 4 „loturi de oameni” și declarate câștigătoare. În plus apare și Fundația Alexandru Ioan Cuza din Buzău.

Pentru cele două loturi rămase, DGASPC S3 organizează o nouă licitație, iar din procesul verbal de deschidere al ofertelor, din septembrie 2021, aflăm și cine a ofertat. Valoarea totală a contractelor a fost între 1 milion și 5 milioane de lei. Iar cele două asociații care depuseseră oferte au fost Gabriel cel Viteaz și Căminul de bătrâni Romantic Club.

Nu există alte informații legate de contractul încheiat între părți. Jurnaliștii de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București au cerut DGASPC S3 aceste contracte și au primit răspuns că este public.

Pe pagina de internet a instituției, contractele sunt câteva sute, publicate ca .pdf, fără nicio identificare.

Și așa a ajuns la Centrele Gabriel cel Viteaz 27 de oameni, aflați în grija statului.

Între ei și Violeta, Vasile, Mitică, Adrian, Dragoș și Viși.

Cum își petreceau timpul liber rezidenții din Căminul Sf. Gabriel cel Viteaz

Armonia și ocrotirea Sfântului Gabriel cel Viteaz

Când CRJ a intrat, prima oară, în centrul din Voluntari, Viși nu mai era. Murise în iarna lui 2021, în izolatorul din subsol. Li s-a spus că în urma unei crize de epilepsie.

„Doamna asistent medical de la cămin i-a spus martorului că l-au băgat în izolatorul de la subsolul clădirii fiind foarte violent și că atunci a făcut o criză de epilepsie și a căzut lovindu-se la cap. Martorul a declarat că asistenta medicală i-a mai povestit că a fost găsit căzut în încăperea respectivă, motiv pentru care au chemat Salvarea și a fost internat la spital, unde a stat în comă și a mai trăit câteva zile” - referat DIICOT.

„Viși nu avea epilepsie. Nu a avut niciodată o criză. Dar așa ni s-a spus”, povestește Lili, care i-a însoțit pe cei de la CRJ, la prima vizită din Voluntari. Nu a existat o autopsie, doar un certificat sec de deces.

Cum a intrat în centru, cei cinci au recunoscut-o. Au strigat-o, au îmbrățișat-o. A plecat și a cumpărat mâncare de la McDonald's pentru tot centrul. A fost ca o minune pentru Violeta, Vasile, Mitică, Adrian și Dragoș.

Doar privindu-i, femeia a înțeles prin ce au trecut. Ce au pătimit.

Lili-Mec a constatat că toți cei cinci „copii” pe care îi cunoștea atât de bine, involuaseră. Își pierduseră din puținele abilitățile pe care le dezvoltaseră.

„Acest regres a fost cauzat și de o totală și sistematică lipsă a mișcării fizice precum și a expunerii la mediul înconjurător, iar din această cauză mușchii acestora s-au atrofiat [...] Aceștia nu beneficiază de nicio activitate ce presupune contactul cu exteriorul, iar perimetrul în care au posibilitatea de mișcare se rezuma la o sufragerie la parter de 40-50 mp, unde observase că se aflau în total în jur de 10-12 persoane la momentul vizitei” - referat DIICOT.

În căminul gestionat de Ștefan Godei, oamenii nu aveau hainele lor, purtau toți aceleași veșminte, după cum se nimerea. Pentru toți rezidenții funcționa o singură baie, la etaj, cea de la parter fiind destinată exclusiv angajaților. Toți beneficiarii centrului erau tunși cu mașina, aproape la piele.

„Infirmierele i-au spus (lui Lili mec n.r.) că uneori din cauza medicației excesive, o parte din aceștia sunt atât lipsiți de vlagă, că nu se pot ridica din pat chiar și câteva zile, până trec efectele sedativelor”- referat DIICOT

Cum se strângeau oamenii de scos la mezat

Pe un alt pat, în subsolul căminului lui Ștefan Godei, un alt adult purtat prin centrele de plasament ale sectorului 3, apoi la Aldeni, apoi la Voluntari. La fel de slab, dezorientat și trist.

„Această persoană care a afirmat că avea în jur de 48 de ani, era foarte slăbită, a spus că și-ar dori să iasă afară pentru a se plimba, dar nu era lăsat să facă acest lucru sau ajutat în acest sens [...] avea un lexic mai bun, putea susține o conversație și să răspundă la anumite întrebări, având înțelegerea noțiunilor și a mesajului vorbit [...] a fost în grjia familiei până la un anumit punct, mama lui îi era tutore și că a fost instituționalizat inițial la Spitalul Bălăceanca și de acolo adus în acest cămin” - referat DIICOT.

În subsolul Centrului Sfântul Gabriel cel Viteaz un bărbat le-a povestit reprezentanților CRJ cum a ajuns acolo. Și le-a spus că vrea să fie liber.

Prin centrul de la Voluntari au trecut nu doar reprezentanții CRJ, ci și cei ai Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități. În noiembrie 2022 ei au întocmit un raport. Concluziile vizitei la Căminul Sfântul Gabriel cel Viteaz sunt severe.

Documentul menționează de unde provin oamenii ajunși în grija lui Ștefan Godei. Grijă pentru care încasa lunar de la stat 30.000 de euro.

Din cei 27 de rezidenți câți erau la momentul vizitei autorității, cu vârste între 24 și 74 ani, șapte provin din sistemul de protecție a copilului, cinci de la Centrul Bălăceanca, șase abandonați în spitale, patru de la Spitalul Săpoca și trei persoane fără adăpost. Pentru șapte dintre ei, tutore este chiar statul român, prin Direcția de Protecția a Copilului Sector 3.

Viși era unul dintre cei pentru care statul era tutore.

Dar, foarte important, raportul precizează clar că doar pentru 16 dintre cei 27, exista punere sub interdicție, cu alte cuvinte oamenii nu puteau decide pentru soarta lor, nefiind capabili de asta.

În evaluările medicale făcute pentru 11 din cei 16, nu se stabilise măsura internării lor într-un centru. Ba mai mult, pentru trei indicația era de tratament la domiciliu.

În raportul întocmit de ANPD, în noiembrie 2021, scrie că pentru unii dintre rezidenții de la Centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz nu aveau indicație de internare, ci de tratament la domiciliu.

Cu toate acestea, niciunul dintre oamenii de acolo nu fusese nici măcar înștiințat, cu atât mai puțin nu i se ceruse acordul pentru internare sau mutarea dintr-un loc în altul, scrie în raportul Centrului de Resurse Juridice. Care probează cu declarațiile beneficiarilor.

„Un rezident a relatat că a ajuns la Sf. Gabriel cel Viteaz din căminul Bălăceanca unde a stat opt ani, anterior petrecând aproape patru ani în Spitalul de psihiatrie din Bălăceanca.” - raport CRJ.

Un altul, adus tot de la Bălăceanca, le-a povestit reprezentaților CRJ cum a ajuns la Voluntari.

„Am 22 de ani la Bălăceanca, doamnă! Nu m-am înțeles cu familia. E bine să fii liber [...] Mi-am făcut bagajul înainte cu o zi. Am venit în mașină cu un coleg de cămin de la Bălăceanca și cu șoferul. Am auzit de căminul din Voluntari, dar nu știam locul. Ajuns aici, ca la orice spital, înainte de a fi internat, am fost controlat de păduchi, oricum eram tuns scurt. Am fost dus la baie de o femeie care m-a supravegheat până m-am spălat. Mi-au dat haine curate și mi-au arătat unde trebuie să stau. Nu am ce să spun. Trebuie să fim înțelegători cu ce primim” - raport CRJ.

Toți rezidenții cu care au stat de vorbă speră să fie liberi într-o zi, spune Georgiana Pascu de la Centrul de Resurse Juridice.

Ambulanțele veneau des la Centrul Sfântul Gabriel cel Viteaz din Voluntari.

DGASPC Sector 3 susține, însă, într-un răspuns pentru Europa Liberă, că toți beneficiarii care pot decide pentru soarta lor, au știau că vor fi mutați și, mai mult, și-au dat și acceptul pentru internare.

Modul în care acești oameni au ajuns mulți fără voia lor marfă, mutați dintr-un cămin în altul este descris și de procurorii DIICOT. Anchetatorii vorbesc de „obținere în mod nelegal de beneficiari”, cu complicitatea unor angajați ai statului, și prin falsificarea declarațiilor lor.

„Prin obținerea în mod nelegal (fără organizarea de licitații, potrivit legii, preferențial, prin falsificarea cererilor beneficiarilor de instituționalizare, prin declararea în fals a respectării condițiilor prevăzute de lege sau de caietele de sarcini) de beneficiari instituționalizați de la direcțiile de asistență socială de la nivel local și judeațean din zona București-Ilfov, având sprijinul funcționarilor publici cu atribuții în managementul, monitorizarea și controlul serviciilor sociale oferite pentru persoane adulte cu dizabilități din cadrul D.G.A.S.P.C., dar și a funcționarilor din cadrul A.J.P.I.S. Ilfov, care i-au sprijinit în obținerea și reînnoirea acreditărilor ca furnizori de servicii sociale și a obținerii/prelungirii licențelor de funcționare, fără ca centrele de îngrijire să respecte condițiile prevăzute de legislația primară și secundară în materie” - referat DIICOT.

Procurorii au calculat și câți bani a câștigat Godei, din tranzacția cu oameni fără apărare, din bani publici. La această sumă se adaugă și pensiile și ajutoarele sociale ale rezidenților pe care le-au cheltuit.

„Numai prin conturile Asociației Sf. Gabriel cel Viteaz, în perioada 25.11.2021-08.06.2023 (a încasat, n. red) un total de 3.763.869,19 lei, din contractele încheiate cu aceste instituții. De asemenea, membrii grupului infracțional organizat au obținut sume de bani și prin alte fluxuri, respectiv: de la beneficiari (prin cheltuirea veniturilor acestora din pensii de handicap și ajutoare sociale) precum și din sumele de bani plătite în baza contractelor încheiate cu aparținătorii acestor persoane, pentru îngrijirea acestora în cadrul centrelor” - extras din referatul întocmit de procurori.

Gruparea Godei, legături cu Gabriela Firea & Florentin Pandele

Ștefan Godei este personajul central al acestei afaceri cu oameni și suflete. Dar și cel prin care legăturile afacerii merg mult mai sus, în ierarhia politică și administrativă superioară, la fostul ministru al Familiei, Gabriela Firea și soțul ei, primarul orașului Voluntari/jud. Ilfov, Florentin Pandele.

Născut/crescut în Voluntari, Ștefan Godei apare în postările organizației de tineret a PSD din orașul condus de Pandele în 2013.

În 2014, Ștefan Godei apare într-o fotografie a TSD Ilfov, alături de Gabriela Firea.

În 2016 se angajează la Primăria Municipilui București, șofer, după cum au aflat reporterii de la Buletin de București. Angajarea are loc la numai o săptămână după ce Gabriela Firea ocupă fotoliul de primar.

Șofer fiind, apare în anturaje selecte, cum ar fi la ziua celei mai bune prietene a primăriței Firea și totodată consiliera sa, Ligia Gheorghe.

Aceasta îi transmite la rândul său, urări publice, pe Facebook, de ziua lui. Dar cei doi se cunoșteau mai demult, cel puțin din 2015, când au înființat o firmă împreună.

Ligia Gheorghe i-a făcut urări, public, în 2021, lui Ștefan Godei, cu ocazia zilei de naștere.

În 2020, consiliera Gabrielei Firea, Ligia Gheorghe și șoferul din PMB, Ștefan Godei pun bazele asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz. Este înregistrată în Voluntari/jud. Ifov, acolo unde este primar de mulți ani, soțul Gabrielei Firea, Florentin Pandele.

Din statutul asociației reiese că ea are ca scop „îmbunătățirea calității vieții, de a lupta împotriva dispariției vieții, de a combate marginalizarea socială, sărăcia, suferința, încurajarea dezvoltării persoanei umane în comunitate, prin solidaritate și angajament social, în promovarea drepturilor în îmbunatatirea condițiilor de viață in randul cetatenilor”, după cum scrie în Registrul Special al organizațiilor neguvernamentale de la Ministerul Justiției. Lipsa diacriticelor și stângăciile de limbaj țin de documentul original.

Potrivit actelor oficiale, Ecaterina Voicu, o altă apropiată a Gabrielei Firea, Daniel Godei și Aurica Godei sunt fondatorii asociației, iar Ștefan Godei - președinte, Ligia Gheorghe, prietena fostei primăriței generale, vicepreședinte.

Fiind încă angajat al PMB, Ștefan Godei și asociația sa câștigă, în septembrie 2021, contractul cu DGASPC S3, așa cum am explicat deja.

Și chiar dacă banii de la stat încep să vină lunar în conturile lui Gabriel cel Viteaz, Ștefan Godei rămâne șofer la PMB până la sfârșitul lui 2021.

Abia după ce jurnaliștii de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București au publicat în ianuarie 2023 prima investigație făcută la unul dintre căminele asociației, Judecătoria Buftea a luat act de plecarea Ligiei Gheorghe din asociație.

Iar în aceste zile, când scandalul teribil provocat de dezvăluirile privind căminele sociale din Ilfov a zguduit scena publică, Ligia Gheorghe s-a autosuspendat din funcția de consilier al ministrului Familiei, Gabriela Firea.

Gabriela Firea însăși a demisionat vineri din funcția de ministrul al Familiei, la o zi după ce un gest similar a făcut și colegul său din partidu - ministrul Muncii Marius Budăi. Demisia a venit după ce jurnaliștii au dezvăluit că inculpatul Godei a fost angajat ca șofer și la cabinetul senatorial al Gabrielei Firea.

„Toți au știut”

Scandalul din aceste zile a izbucnit abia după ce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a făcut descinderi la căminele Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz. Acțiunea în forță a autorităților vine la mai bine de șase luni de când investigațiile jurnalistice au fost făcute publice.

Cuplul Firea-Pandele a încercat, pe orice căi, decuplarea lor și a imaginii lor publice de ororile găsite în cămine.

A fost mai întâi un comunicat al Ministerului Familiei care încerca să o disculpe pe „L.G., consilier în cadrul ministerului”. Apoi ieșiri publice ale Gabrielei Firea. Ea a negat orice faptă sau intenție de faptă ilegală și insistă că informațiile despre cele întâmplate sunt neadevărate și că au ca scop să îi deprecieze imaginea în contextul posibilei sale candidaturi la Primăria București, în 2024. La 10 zile de la descinderile DIICOT, Gabriela Firea a demisionat din funcția de ministru al Familiei, în urma unor presiuni mari din partid.

Soțul, primarul din Voluntari, Florentin Pandele a negat, cu mâna pe inimă, la televizor și în afara lui, că ar fi avut știință de cele întâmplate la câțiva pași de casa sa, în orașul Voluntari. Afirmația este infirmată cu documente: pe adresa Primăriei conduse de Florin Pandele au ajuns, din 2021 începând, zeci de sesizări care semnalau problemele de la căminul Gabriel cel Viteaz, coordonat de grupul Godei, sesizări venite de la locuitorii orașului condus de chiar de primarul Pandele.

„Trebuie reținut de către toată lumea că au fost făcute zeci de adrese la instituțiile abilitate să ia măsuri în legătură cu activitatea acestei Asociații începând cu luna octombrie 2021 [...] Am făcut împreună cu colega mea Roberta Secuianu numeroase solicitări la Primăria Voluntari, la Direcția de Sănătate Publică Voluntari, la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS)și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) - instituțiile care au propus și emis autorizațiile acestei Asociații, la EUROPAVOL (companie care administrează canalizarea din Voluntari)”, a scris pe pagina sa de Facebook, avocatul Silviu Munteanu, cel care îi reprezintă pe oamenii din Voluntari, mulți dintre ei vecini cu centrul Gabriel cel Viteaz.

Reporterii Europa Liberă au petrecut o zi întreagă în Voluntari și au insistat ore bune să discute cu edilul Florentin Pandele. După negocieri cu angajații, au obținut doar un mail în care li se explică că nu se mai fac declarații oficiale cât timp este o anchetă în desfășurare.

Jurnaliștii de la Europa Liberă au fost la Voluntari să vorbească cu primarul Florentin Pandele

Efervescența controalelor vs. problema esențială

În ultimele zile, autoritățile s-au năpusit cu verificări și inspecții în toate căminele de bătrâni din țară. Au aplicat amenzi, au scos la iveală nereguli, au închis deja 11 centre.

Doar că problema căminelor lui Ștefan Godei e diferită. Acolo sunt gestionați bani publici și oameni aflați în grija statului și în majoritate fără aparținători. Deci nu vulnerabili. Foarte vulnerabili.

Deși sintagma „peste tot e la fel” e de natură a eclipsa mediatic complicitățile din Voluntari/Ilfov/București, ea confirmă în același timp un mecanism pervertit. Cel al statului care cumpără cu bani mulți compasiune și grijă și primește în schimb agresiuni, abuzuri, rele tratamente, fals, uz de fals, furturi, chiar sechestrare de persoane.

Lipsit de angajați onești și motivați în agențiile de control, dar și pradă încrengăturilor politice care fac ca unor pseudo-asociații caritabile să le fie încredințată viața celor mai vulnerabili, plus un aparat de apărat legea plătit regește, inclusiv cu pensii speciale, dar de multe ori inert în fața infracțiunilor grave, statul român iese mereu și mereu prost.

Directoarea centrului din Bragadiru, despre care am vorbit deja, le-a spus, în 2016, celor de la CRJ și jurnalistului Ovidiu Vanghele că totul e degeaba, că nu i se va întâmpla nimic.

„Nici de data asta nu o să mi se întâmple nimic, e un foc de paie exact cum ați făcut și la Breaza. Eu sunt deșteaptă, nu o să mi se întâmple nimic!”.

Și nu i s-a întâmplat nimic.

Epilog

Violeta, Vasile, Mitică, Adrian, Dragoș au fost luați de autorități din mâinile lui Gabriel cel Viteaz. Nu știm exact unde au ajuns, la spital sau într-un alt centru al Direcției Sector 3.

După ce apele se vor liniști, vor fi, din nou, ambalați în loturi și trimiși către un alt centru din țară, gestionat de o asociație care se va angaja că-i va îngriji, că le va face viața mai ușoară.

Lili-Mec va lucra în continuare pentru cei năpăstuiți de soartă. Îi va căuta și îi va găsi mereu pe cei cinci copii ajunși adulți doar cu trupul, pe oriunde ajung.