Ce se întâmplă cu poliția locală și de ce vor unii primari să o desființeze? „Polițiștii locali sunt ca niște șefi ai cetățenilor”

La nivelul percepției publice, polițistul local este cel care amendează bătrânele care vând pătrunjel pe trotuar. Imaginea negativă a acestei instituții este întărită chiar de un studiu oficial.

Lipsa comunicării, slaba pregătire a polițiștilor locali, aplicarea unor amenzi abuzive și neaplicarea altora, necesare, dar și lipsa unor prevederi legislative clare cu privire la rolul agenților sunt principalele probleme, arată un studiu făcut de Ministerul Dezvoltării, în vederea schimbării statutului polițistului local. Acest minister are în subordine primăriile ca logistică și finanțare, de aceea polițiile locale aparțin indirect de acest portofoliu.

Conflictul de la planșeul din Piața Unirii din București, când s-au ciocnit polițiile locale de la Sectorul 4, Sectorul 1 și cea a Municipiului București, în seara de 14 octombrie 2024, a redeschis discuția despre utilitatea poliției locale.

În momentul de față e în lucru un nou proiect de lege cu privire la statutul polițistului local, proiect menit să clarifice o parte din atribuții. Totodată, reprezentanții polițiștilor locali acuză diferența din vârsta de pensionare, mai mare decât cea de la poliția națională, și cer ca și ei să iasă din activitate mai devreme, la cel mult 57 de ani.

***

Silviu Barbu este președinte de bloc în Sectorul 6 din București. A avut nevoie de câteva ori de ajutorul poliției locale și, în urma experiențelor respective, a ajuns la concluzia că este o instituție inutilă.

„Le-aș desființa, nu le văd rostul. Sunt foarte multe instituții care se dublează și care nu au eficiență. Am văzut asta cel mai recent la planșeul de la Piața Unirii”, spune Silviu Barbu, care locuiește în București din anii '60.

În urmă cu un an, i-a chemat pe polițiștii locali pentru că mașina de salubritate nu putea să ridice gunoiul de la bloc, deoarece tot spațiul din fața clădirii era blocat de mașini.

„Am chemat politiștii locali și mi-au zis că ei nu au nicio putere. M-au trimis către Poliția Rutieră. Între timp, mașina de gunoi a plecat și am rămas cu gunoiul neridicat”, povestește Silviu Barbu.

Bucureștiul are o poliție locală în fiecare sector plus o poliție locală a Municipiului București.

O altă interacțiune cu polițiștii locali - legată de desființarea unui gard metalic din jurul blocului - era să se încheie cu amendarea dlui Barbu, deși el era chiar persoana care i-a sunat să reclame neregulile:

„A venit o firmă particulară și a început să desființeze gardul metalic. Am sunat la poliția locală să le spun că firma distruge tot. (...) A venit poliția locală și mi-a zis să îi las în pace pe oamenii ăia. Și când am început să am un diferend cu oamenii aceia, care distrugeau toată amenajarea la care contribuisem și noi, politiștii locali mi-au zis că mă amendează, m-au amenințat tot pe mine”.

Silviu Barbu este complet nemulțumit de polițiștii locali: „Ei nu au aplecarea asta către rezolvare pentru cetățeni, ci, într-un fel, sunt niște șefi ai cetățenilor”.

„Nu apără interesele cetățenilor, sunt în slujba primarului”

Valeria S., o avocată din sectorul 3 al Capitalei, a avut și ea probleme cu poliția locală, instituție pe care a dat-o în judecată pentru două amenzi. Se întâmpla după ce în 2023, primăria locală a schimbat contractele pentru locurile de parcare.

„Eu am avut contract pentru un loc de parcare de ani de zile. Dar primăria a venit și a schimbat contractele și, după aceea, într-un timp foarte scurt au început să dea amenzi celor care nu reușiseră să intre în noul regulament”, spune Valeria S., care a cerut Europei Libere, să fie identificată doar cu prenumele.

Deși primăria nu a informat clar și din timp despre schimbări, Valeria a primit două amenzi la interval scurt de timp. Una de 500 de lei și alta de 1.500 de lei.

„Mi-au dat amenzile, deși eu le-am răspuns. Acum sunt în contestație la Judecătoria Sectorului 3, asta pentru că sunt avocat. Dar un om care nu e avocat și trebuie să plătească un avocat, se lăsa păgubaș”, povestește ea.

„Eu aș desființa poliția locală. Mă simt abuzată din cauza faptului că ei nu apără interesele cetățenilor, ci sunt în slujba primarului și nu fac altceva decât să vâneze greșeli. Efectiv vânează greșeli. Sau vine primarul cu reguli și, după aceea, trimite poliția locală să dea amenzi”, explică Valeria.

Centrul Vechi din București este supravegheat de polițiștii locali de la Poliția Municipiului București.

Am schimbat zona încă o dată și, în apropiere de Piața Unirii, l-am întâlnit pe Victor F., un pensionar în vârstă de 63 de ani, care locuiește în sectorul 5.

Bărbatul spune că a primit o amendă cu puncte de conducere pentru că a parcat pe un loc liber.

„Am parcat pe un loc liber, care era mult mai departe de o curte făcută ilegal în spatele clădirii unde parcam de ani de zile. Dar am contestat-o și mi-au anulat amenda. La clădirea respectivă făcuseră o poartă în spate, fără autorizare, fără nimic, dar acolo erau cinci locuri de parcare și mi-au dat amendă, nu numai mie, ci la toți”, povestește Victor F.

El mai spune că le-a arătat filmulețe făcute de el polițiștilor locali care arătau că nu era nimic cu plată sau ilegal legat de locul unde parca de ani de zile: „Le-am zis că, dacă nu anulează amenda, îi dau în judecată și stăm prin tribunale un an de zile. Așa mi-au anulat, că au văzut că nu au dreptate”, adaugă Victor F.

Această experiență negativă l-a convins pe bărbat că „este inutilă poliția locală”.

Europa Liberă a discutat și cu alți bucureșteni a căror părere despre poliția locală nu este tocmai bună. De exemplu, vânzătorii de la diferite magazine și chioșcuri se tem realmente să spună ceva de rău de polițiștii locali pentru că interacționează des cu ei.

Locală vs. națională

O parte dintre nemulțumirile oamenilor vin din faptul că unele dintre atribuțiile polițiștilor locali se suprapun cu cele ale polițiștilor naționali: ordine și liniște publică, circulația pe drumurile publice și evidența persoanelor.

O diferență importantă privește muniția pe care o au la dispoziție: polițiștii locali pot folosi doar pistoale cu gloanțe de cauciuc, în timp ce poliția națională are în dotare muniție reală și are mult mai multe sarcini în atribuție.

Legea polițistului local prevede că ar trebui să existe o colaborare între cele două poliții. Prin urmare, cei 11.000 de polițiști locali de la nivelul întregii țări ar trebui să completeze într-un fel efectivele poliției naționale.

În total, sunt 53.000 de angajați în Poliția Română, însă numai 35.000 dintre aceștia ies și pe străzi.

„Bătălia de la planșeul Unirii”

Pe 14 octombrie 2024, primarul Capitalei a mers la planșeul de la Piața Unirii, unde primarul Sectorului 4 începuse lucrări fără autorizare. Primarul Capitalei, Nicușor Dan nu a putut ridica gardurile montate din dispoziția primarului Daniel Băluță, pentru că nu a fost lăsat de Poliția Locală Sector 4.

În urma conflictului din jurul Planșeului Unirii, primarul general al Capitalei a vorbit și el despre desființarea poliției locale și a spus că aceasta este o instituție care „nu este necesară”.

El a spus că atribuțiile poliției locale pot fi preluate de poliția națională și de unele direcții din primării.

Nicușor Dan privește neputincios la prezența polițiștilor locali ai sectorului 4, care îi blochează trecerea.

Totuși, primarul Bucureștiului a afimat că, atât timp cât există legea care prevede funcţionarea poliţiei locale, el va lucra cu agenții acesteia.

În trecut, Nicușor Dan a încercat de mai multe ori să reformeze poliția locală și a înaintat mai multe proiecte Consiliului General al Municipiului București. Dar până acum toate proiectele sale au fost respinse la vot.

Președintele Asociației Corpului Profesional al Conducătorilor de Poliții Locale din Municipii, Mircea Bonțidean, spune pentru Europa Liberă că nici lui nu i-a plăcut ce s-a întâmplat la Planșeu, dar asta nu înseamnă că poliția locală trebuie desființată.

Poliția Municipiului București, aflată în subordinea lui Nicușor Dan, are 514 angajați, dintre care 47 sunt pe posturi de conducere. Bugetul anual al acestei poliții este de aproximativ 72 milioane lei (aproximativ 14,4 milioane de euro).

Legea după care funcționează poliția locală (155/2010) prevede că primăriile pot angaja un polițist local la 1.000 de locuitori.

Prin urmare, în București sunt în jur de 3.000 de polițiști locali, asta deoarece în fiecare dintre cele șase sectoare mai lucrează alți aproximativ 400 de agenți. Iar fiecare poliție locală de sector are propriul său buget.

Bugetele celor șapte poliții locale din București în 2024:

Poliția Municipiului București - 72 milioane lei (14,4 milioane de euro)

Poliția Locală Sectorul 1 - 57 milioane lei (11,4 milioane de euro)

Poliția Locală Sectorul 2 - 74 milioane (14,8 milioane de euro)

Poliția Locală Sectorul 3 - 0,6 milioane lei (120.000 euro)

Poliția Locală Sectorul 4 - 23 milioane lei (4,6 milioane de euro)

Poliția Locală Sectorul 5 - 63 milioane lei (12,6 milioane de euro)

Poliția Locală Sectorul 6 - 50 milioane lei (10 milioane de euro)

Salariile polițiștilor locali pornesc de la 18.000 lei brut pentru funcțiile de conducere la poliția municipală și 8.200 lei brut pentru un agent de poliție locală de la sectoare.

Aceste venituri sunt completate cu sporuri și norma de hrană. De exemplu, salariul unui polițist local poate ajunge, în medie, la 6.000 de lei net după adăugarea sporurilor.

Primarul Brașovului le-a dat termen polițiștilor locali să se reformeze. Altfel îi desființează

Pentru desființarea poliției locale s-a pronunțat și noul primar al Brașovului, George Scripcaru, ales pentru al doilea mandat în iunie 2024.

El a declarat pentru Europa Liberă că polițiștii locali din Brașov nu sunt bine pregătiți.

„Am zis că voi desființa poliția locală pentru că cheltuie mult, produce nimic, e ineficientă. Stai cu 300-400 de oameni la care le dai salarii, îi îmbraci, îi echipezi, le dai venituri foarte mari, dar n-ai ce face cu ei, că sunt vai mama lor”, spune George Scripcaru.

Edilul susține că mulți dintre polițiștii locali sunt, de fapt, oameni la pensie: „Ei lucrează la ei la câmp, la țară, au stână. Vin la poliția locală să se odihnească și mai au și pretenții că ei nu pot să vină la programul pe care l-am făcut și m-au reclamat la Inspectoratul Muncii”.

Bugetul alocat de Primăria Brașovului pentru poliția locală e undeva la 30 de milioane de lei (aproximativ 6 milioane de euro).

„90% din bani sunt numai pentru salarii. Dar cineva trebuie să se ocupe tot timpul de ei că parcă sunt la grădiniță. Îi echipezi, îi îmbraci și ei folosesc cămășile alea și în timpul liber, vin cu ele boțite, murdare”, acuză primarul brașovean.

El susține că polițiștii locali sunt leneși: „Când îi cauți, nu îi găsești în post. Le-am dat tablete ca să nu mai umblăm cu hârtii și într-o zi au blocat toate tabletele și trebuie să le arunc”.

George Scripcaru a mai fost primar al Brașovului între 2004 și 2020.

Primarul Brașovului spune că le va face teste psihologice și teste fizice polițiștilor deoarece „așa nu mai merge”.

„Dacă te apuci să reformezi, te chinui, că ajungi în proceduri de-astea sindicaliste și ajungi prin instanță. Soluția este să-i desființezi și să îi reîinfințezi și să pui la bază niste criterii serioase. Poți să îi desființezi și să îi reinființezi după un termen de șase luni de zile. Am avut o întâlnire cu toți angajații și le-am zis: «ori vă reformați și sunteți conștienți că sunteți în serviciul public, ori nu mai plătim degeaba». Acum urmează să îi monitorizez să văd dacă au înțeles ceva”, spune George Scripcaru.

În replică, Nicolae Aldea, directorul executiv al Poliției Locale din Brașov, spune că „în momentul de față, trebuie ca toată instituția să dea dovadă că își dorește să se îmbunătățească în perioada următoare”.

„Despre ceea ce înseamnă reformare o să vedem. Există un for legislativ local care, în măsura în care va constata că trebuie reformată, va acționa în consecință. Dar până atunci, repet, din punctul nostru de vedere trebuie să îmbunătățim ceea ce în ultima perioadă s-a stricat și fără vina noastră”.

El face referire la diferențele politice pentru a explica lipsa de investiții.

Nicolae Aldea se dă exemplu: lucrează din 2006 la primăria locală, dar în ultimul an a fost detașat de mai multe ori de fosta conducere din primărie deoarece ar fi avut diferende cu primarul legate de activitatea poliției locale.

„Eu nu pot să mă pronunța vizavi de desființare sau nu, eu pot să mă pronunț vizavi de faptul că sunt anumite aspecte care trebuie îmbunătățite. De la cumpărarea de uniforme până la mașini vechi”, a spus Nicolae Aldea.

Primar: „Eu fără poliția locală nu mi-aș fi putut face mandatul”

Nu toți primarii sunt de acord cu desființarea poliției locale. În București, primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, spune că a reușit să reformeze poliția locală. Mai mult, el spune că fără poliția locală nu și-ar fi dus primul mandat până la capăt.

El explică cum a organizat concursuri și că a introdus și o probă sportivă între testări, cu scopul de a atrage tineri și de a reduce media de vârstă așa încât polițiștii locali să devină mai eficienți.

„În primul rând, aveam foarte multe semnale că poliția locală nu se mișca cum trebuie. Nu toți polițiștii erau cel mai bine pregătiți polițiști, și din punct de vedere al pregătirii, dar și din punctul de vedere al atitudinii”, spune Ciucu.

Primarul menționează că a redus organigrama de la 400 de posturi la 300. „Apoi au fost niște concursuri, conform legii funcției publice. În urma concursului, unii au fost disponibilizați și s-au reorientat spre un loc de muncă”, spune Ciprian Ciucu pentru Europa Liberă.

În 2022, polițiștii locali din sectorul 6 au dat concurs.

Primarul povestește că a constatat ulterior că nu se descurca cu 300 de agenți, așa că a mărit din nou schema la 400.

„Poliția locală trebuie, în primul și în primul rând, pe lângă asigurarea ordinii publice împreună cu poliția națională, să facă o mulțime de alte lucruri care nu țin numai de ordinea publică, ci și de mediu. Împreună cu Poliția Locală Sector 6 am confiscat 20 de mașini de deșeuri în construcții, de exemplu, ceea ce nimeni nu a mai făcut”, spune Ciucu.

„Eu, fără poliția locală, nu mi-aș fi putut face mandatul. Cu ajutorul poliției locale am resistematizat și reabilitat câteva sute de străzi. Cum puteam noi să mutăm acele mașini de pe acele străzi fără poliția locală? Era imposibil!”

Ciprian Ciucu spune că el a reușit să reformeze poliția locală, iar acum cetățenii sunt mulțumiți.

El adaugă că primăria nu se poate lipsi de poliția locală, dar modul cum e organizată aceasta depinde foarte mult de primar.

„Poți să o ai acolo și să nu faci nimic cu ea, cum se întâmplă la alte primării, sau poți să folosești și să îți faci treaba. Dar nu poți să lipsești o primărie de poliție locală”, mai spune Ciprian Ciucu.

La Cluj-Napoca, poliția locală și poliția națională au întâlniri săptămânale

Cluj-Napoca este un alt mare oraș unde impresia despre poliția locală nu este bună. Sanda, o tânără de 30 de ani, acuză că doi polițiști locali nu au sărit să o apere atunci când un bărbat s-a luat de ea într-un magazin, la mică distanță de locul unde se aflau ei.

„Bărbatul devenise agresiv și se lipise efectiv de mine, iar ei erau în magazin și nu au făcut nimic. Au sărit alți oameni să mă apere. Le-am spus apoi că sunt plătiți degeaba”, spune Sanda P.

În total, Cluj-Napoca are 280 de polițiști locali, iar bugetul alocat este de 51 de milioane de lei.

Șeful șeful poliției locale de la Cluj-Napoca este Mircea Bonțidean, care a fost timp de 32 de ani polițist național. Aici, cele două poliții au un protocol de colaborare și se întâlnesc săptămânal.

„Colaborăm pe toate problemele, avem peste 600 de manifestații stradale la Cluj-Napoca și nu avem cum să nu colaborăm”, spune Bonțidean.

Mircea Bonțidean este și președintele Asociației Corpului Profesional al Conducătorilor de Poliții Locale din Municipii și cunoaște situația polițiilor locale din toată țara.

„În 2024, la Cluj avem un buget pentru dotări 5-6 milioane de lei. Dar nu peste tot e la fel, depinde și de bugetul pe care îl are primăria respectivă. Spre exemplu, majoritatea primăriilor plătesc acea normă de hrană care poate să fie până la 1.800 lei pe lună. Dar sunt și municipii care nu au buget”, spune Mircea Bonțidean.

Cluj-Napoca are 280 de polițiști locali, iar fiecare cartier are o secție de poliție locală.

Cluj-Napoca are în fiecare cartier câte o secție de poliție locală „tocmai în ideea de a ajunge cât mai repede atunci când suntem chemați, ținând cont de faptul că Clujul e un oraș aglomerat, ca și Bucureștiul și alte orașe din România”.

„Și atunci, având secții de poliție locală pe cartiere, polițiștii se deplasează foarte ușor. Iar așa cunosc mult mai bine problemele de acolo, cunosc președinții de asociații de proprietari etc.”, mai spune polițistul.

Mircea Bonțidean crede că polițiștii locali sunt utili, iar acest lucru e arătat și de numărul de apeluri pe care le au de la cetățeni: „Noi avem undeva la 60.000 de apeluri pe an pentru reclamații. Dacă nu au încredere de ce sună la noi?”, spune Bonțidean.

O nouă lege pentru polițistul local

Mircea Bonțidean susține că legea polițistului local din 2010 trebuie schimbată pentru a da mai multe atribuții poliției locale și a clarifica rolul polițistului local.

Iar asociația pe care o reprezintă, sindicatele și reprezentanții Ministerului Dezvoltării au lucrat la o nouă lege care acum e la guvern și urmează să fie trimisă în parlament.

Conform noului document, poliția locală ar urma să aibă atribuții mult mai clare.

„Problema noastră este de atribuții, mai ales pe linie de ordine publică și de circulație rutieră, pentru că suntem într-o situație ingrată. Adică tu stai la o trecere de pietoni și trece un șofer și nu dă prioritate la pietoni și tu stai să te uiți la el. Sau parchează în fața ta pe trecerea de pietoni și nu poți să iei nicio măsură. Toate astea trebuie rezolvate”, arată Mircea Bonțidean.

Mașină a poliției locale din București.

În privința pregătirii poliștilor, el spune că, prin noua lege, ar vrea să aducă modelul francez în România. El a fost și a văzut cum se pregătesc polițiștii locali din Franța.

„Noi am propus să fie și la noi un institut în care se pregătesc polițiștii. Francezii au alte perioade de școlarizare. Spre exemplu, ei au de la patru luni până la șase luni de școlarizare, pe urmă mai au pregătire o dată la doi ani, când trebuie să faci iarăși o sesiune”, a mai spus șeful poliției locale de la Cluj-Napoca.

Salariile polițiștilor locali, în funcție de cât de bogată e primăria de care aparțin

Eugen Tone, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Politiștilor Locali și polițist local la Craiova, spune că polițiștii locali au preluat aproape tot ce ține de 112. Cei care sună acolo sunt direcționați de poliția națională, care nu are efective, către poliția locală.

„La nivel de localități există o cooperare între cele două poliții, la nivel de conducere de ministere, de conducere de sindicate există o animozitate”, consideră Eugen Tone.

În opinia sa, salariile polițiștilor locali nu sunt mai mari decât cele ale polițiștilor naționali.

„Sunt în funcție de fiecare UAT în parte, la propunerea primarului, cu aprobarea consiliului local. De exemplu, la Buzău salarizarea pleacă de la 2.600 lei net și ajunge undeva la 4.800 lei net. Dar există într-adevăr și UAT-uri care au salarii mult mai mari, pentru că își pot face salarizarea local”, spune Eugen Tone.

Polițiștii locali ar vrea aceeași vârstă de pensionare

Daniel Florea este polițist local în Ploiești și reprezentant al sindicatului ProLex. Înainte de a fi polițist local, a fost polițist național. Spune că una din principalele probleme ale polițiștilor locali este media de vârstă.

„Noi am înlocuit sectoristul de pe vremuri cu poliștii locali, la care media de vârstă e de aproape 60 de ani. Polițiștii naționali ies la pensie la 45-50 de ani, în plină maturitate profesională. Polițiștii locali ies la pensie la 63-64 de ani. Păi, la muncă egală ar trebui drepturi egale. Prin noua lege noi am făcut propunerea ca polițistul să iasă mai devreme la pensie, la 57 de ani. Dacă ai 60-64 de ani, e imposibil să alergi după hoți”, spune Daniel Florea.

Polițistul din Ploiești arată că, prin noua lege, polițiștii locali din România ar trebui să aibă mai multe atribuții, după modelul francez.

Tot în privința legislației, mai ales în privința circulației rutiere, aceasta ar trebui armonizată: „Dacă treci cu mașina pe lângă un polițist local care degajează o intersecție nesemaforizată și dacă oprești un șofer care a greșit și trebuie amendat, tu ca polițist local nu prea ai ce să îi faci.”

„Polițistul național poate să îți ia carnetul. Dar polițistul local nu poate să facă asta. Că apoi poate să îl condamne de abuz în serviciu dacă face asta ”, arată Daniel Florea.

Președintele sindicatului ProLex, Vasile Lincu, este unul dintre cei care au lucrat la noul proiect de lege.

El spune că noua legislație pentru poliția locală va aduce unele schimbări după ce va fi adoptată, dar nu crede că se va mai întâmpla în sesiunea parlamentară actuală.

Polițistul susține că există o animozitate între cele două poliții – locală și națională – chiar dacă acest lucru nu e recunoscut oficial.

„Poliția națională se cam opune din principiu la tot ce ține de poliția locală. Polițiștii locali au atribuții de circulație în legea lor de funcționare, dar polițiștii naționali s-au opus ca polițiștii locali să fie prevăzuți în ordonanța cu circulația, de exemplu”, spune Vasile Lincu.

Polițistul Vasile Lincu recunoaște că între poliția națională și cea locală există unele animozități.

Polițistul arată că a propus o actualizare a colaborării instituționale, adică tot ce ține de norme și metodologii să fie la nivel de țară.

„Eu, cetățean, trebuie să știu ce competențe are poliția locală și cum poate să intervină. Oamenii din poliția locală au învățat de la poliția națională despre intervenții, încătușare etc, că fac trei luni pregătire în centrele MAI. Ori multe chestii învățate care se aplică prin ordine MAI, nu li se aplică și lor. În lipsa unor norme unitare la nivel de țară, primăriile și-au făcut propriile norme. Ori treaba asta ar trebui să fie la nivel național”, explică Vasile Lincu.

Președintel ProLex spune că corpul polițiștilor locali e îmbătrânit și tocmai de aceea a propus ca și polițiștii locali să se pensioneze mai devreme, la 55-57 de ani.

„Legea administrației spune că poți să angajezi debutanți, dar în primării au angajat oameni cu vechime ca să poată să le dea salarii mari și atunci corpul polițiștilor locali e îmbătrânit. Nici cetățenii nu au încredere în polițiștii care au 65 de ani că merg după infractori. Însă e o decizie politică, dacă vrea ministrul bine, dacă nu vrea iarăși bine. Problema a rămas astfel nerezolvată”, a mai spus Vasile Lincu.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ministrul Dezvoltării Adrian Veștea spune că legea polițiștului local se află pe circuitul de avizare la ministerele care trebuie să semneze.

Ministrul afirmă că proiectul de lege exista dinainte să preia el portofoliul Dezvoltării, dar că face parte dintr-un proiect european început în 2019 - „Consolidarea capacității instituționale a autorităților administrației publice centrale cu atribuții în domeniu, în vederea creșterii calității serviciului public de poliție locală”, în parteneriat cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Institutul Național de Administrație.

El spune că proiectul nu va fi adoptat până la finalul anului, ci în următoarea legislatură.

Ce prevede proiectul de lege

În proiectul de lege aflat în prezent la avizat la ministere e prevăzut că la Ministerul Dezvoltării să fie înființat un comitet tehnic interministerial privind poliția locală, care să reglementeze și să monitorizeze aplicarea unitară a legislației.

Polițiștii locali vor primi atribuții noi. Printre ele, să facă activități de prevenție precum polițistul de proximitate și să sprijine acțiunile pentru limitarea și înlăturarea efectelor calamităților naturale.

Ei vor fi dotați și cu arme letale, pe care le vor folosi în anumite cazuri.

Dar pentru aceste norme va fi nevoie de aprobarea Prefecturii și a structurilor teritoriale ale Poliției Române. În prezent, ei poartă numai pistoale cu glonț de cauciuc.

În privința pregătirii profesionale, noul proiect de lege prevede că polițiștii locali vor urma patru luni de formare inițială în centrele de pregătire de la Ministerul Afacerilor Interne.

În prezent, ei fac trei luni de pregătire în domeniul ordinii publice și circulației rutiere. Cursurile vor fi suportate de la buget, dar în cazul în care polițistul va fi dat afară, el va fi nevoit să achite contravaloarea cursurilor.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.