Teamă și incertitudine la Teheran după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă

Un soldat al armatei iraniene stă în fața unei imagini cu steagul american ars în timpul unei demonstrații anti-americane, în fața fostei ambasade a SUA din Teheran, Iran, 04 noiembrie 2021.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este privită cu teamă în Iran.

În primul mandat al președintelui Donald Trump, Statele Unite au crescut presiunea politică și economică asupra Iranului, iar experții spun că Teheranul trebuie să facă schimbări radicale de politică pentru a face față celui de al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă.

Iranul „va trebui să ia în considerare schimbări radicale în politica sa externă și în securitatea națională” după victoria lui Donald Trump, a spus un expert.

Trump îi va oferi premierului israelian Beniamin Netanyahu „mână liberă” pentru a se confrunta cu Iranul, a declarat alt expert.

Înainte de alegerile prezidențiale din SUA, Iranul a spus că rezultatul votului este unul irelevant.

Dar după victoria uimitoare a fostului președinte Donald Trump din 5 noiembrie, revenirea sa la Casa Albă ar putea avea implicații majore pentru Teheran, spun experții.

În timpul primului său mandat la conducerea Statelor Unite, Trump a crescut presiunea asupra Iranului cu privire la programele sale nucleare și de rachete și i-a impus sancțiuni radicale.

Iranul „va trebui să ia în considerare schimbări radicale în politica sa externă și în securitatea națională pentru a preveni crize mai mari care ar putea veni ca o consecință a celei de a doua președinții Trump”, a declarat Farzan Sabet, cercetător asociat senior la Geneva Graduate Institute.

Presiune maximă 2.0

Din 2017 până în 2021, administrația Trump a desfășurat o campanie de „presiune maximă” asupra Iranului.

Trump a retras Statele Unite dintr-un acord nuclear între Teheran și puterile mondiale, a reimpus sancțiuni economice paralizante Iranului și a ordonat uciderea generalului iranian Qassem Soleimani.

Revenirea lui Trump la Casa Albă ar presupune revenirea la o politică de „presiune maximă 2.0”, a spus Sabet, adăugând că scopul ar fi „izolarea și slăbirea regimului”.

Mai mult, Trump ar putea încerca să elaboreze „un fel de politică perpetuă” față de Iran, care ar fi dificil de anulat de viitoarele administrații americane, spune Sabet.

Ca un indiciu a ceea urmează să se întâmple, Brian Hook, care a supravegheat campania de „presiune maximă" a administrației Trump asupra Iranului din primul mandat va conduce echipa de tranziție a președintelui la Departamentul de Stat.

Presa americană a scris că Hook ar putea fi luat în considerare pentru rolul de secretar de stat.

În timpul campaniei, Trump a trimis mesaje contradictorii despre Iran.

El a amenințat că va face țara bucăți, dar a mai spus și că este deschis la discuții cu Teheranul.

Trump a mai spus că vrea ca Iranul să aibă „succes”, deși a adăugat că Teheranul „nu poate avea o armă nucleară”.

Sabet a spus că Iranul a devenit mai priceput să evite sancțiunile americane de la primul mandat al lui Trump, iar programul său nuclear a devenit mai avansat după abrogarea acordului nuclear.

Dar experții spun că Iranul va simți în continuare efectul politicilor mai dure ale SUA.

Economia iraniană este în cădere liberă, în timp ce establishmentul clerical s-a confruntat cu tulburări interne în creștere și amenințări din partea Israelului.

Factorul israelian

Iranul și Israelul au făcut schimb de atacuri aeriene directe în ultimele luni, care au stârnit temeri privind un război regional total.

Atacurile au avut loc în timp ce Israelul duce un război pe mai multe fronturi împotriva grupărilor susținute de Iran în Liban și Fâșia Gaza.

Hamidreza Azizi, membru al Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a declarat că Trump îi va da premierului israelian Beniamin Netanyahu „mână liberă” pentru a se confrunta cu Iranul.

Trump are o relație strânsă cu Netanyahu, care a fost unul dintre primii lideri mondiali care l-a felicitat pe președintele ales.

În timpul primului său mandat, Trump a recunoscut Ierusalimul ca singura capitală a Israelului, inversând decenii de politică americană.

De asemenea, a mutat ambasada SUA la Ierusalim. Sabet spune că „situația de securitate a Iranului se deteriorează rapid față de Israel, cu o posibilă implicare suplimentară a SUA”.

Cum se văd lucrurile din Iran

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat pe 7 noiembrie că victoria electorală a lui Trump „nu face nicio diferență” pentru Teheran, care „a acordat prioritate dezvoltării relațiilor cu țările islamice și vecine”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a declarat că Iranul a avut „experiențe amare cu politicile și abordările anterioare ale diferitelor guverne americane”. Dar a adăugat că revenirea lui Trump la Casa Albă reprezintă o șansă „de a revizui politicile greșite anterioare”.

Unii parlamentari conservatori iranieni și mass-media nu și-au ascuns disprețul față de Trump.

Parlamentarul Malek Shariati a scris pe X „moarte lui Trump”, pe 6 noiembrie, iar apoi și-a șters postarea.

Ziarul conservator Hamshahri a denunțat „întoarcerea criminalului”, făcând aluzie la rolul lui Trump în asasinarea lui Soleimani.

Alții i-au îndemnat pe factorii de decizie iranieni să ia în considerare negocierile cu Trump, mai ales că reformistul Pezeșkian a promis să colaboreze cu Occidentul când a preluat mandatul în iulie.

Analistul politic Hamid Asefi din Teheran a declarat pentru Radio Farda RFE/RL că unii critici ai establishmentului clerical speră că Trump va ajuta la răsturnarea republicii islamice.

Dar el a spus că este doar o „iluzie", pentru că politica sa cu Iranul nu a avut niciodată legătură cu schimbarea regimului.

„Mulți politicieni și analiști din Iran cred acum că Teheranul poate ajunge cu ușurință la o înțelegere cu Trump”, a adăugat el.

Hannah Kaviani de la Radio Farda de la RFE/RL a contribuit la acest articol.

Îți mai recomandăm Cum vor afecta alegerile din SUA politica Washingtonului față de Iran?

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI