„Moartea preşedintelui a făcut loc unor speranţe într-un nou început, dar România este de atunci pradă corupţiei şi unor guverne cu uşi turnante - în pofida faptului că ţara a aderat la NATO şi UE între timp. Cea mai recentă rundă de turbulenţe politice ameninţă să doboare încă un guvern şi ar putea duce la primele alegeri anticipate din România şi la formarea unei noi coaliţii de guvernământ,” scrie cotidianul american „The Washington Post” într-o analiză despre România.
1. Care este sursa turbulenţei?
„Românii protestează de doi ani şi jumătate împotriva guvernului social-democrat. Controversa datează încă din 2016, când partidul pe atunci condus de Liviu Dragnea a câştigat alegerile generale. Dragnea a fost condamnat în acelaşi an pentru încercarea de a aranja un referendum şi nu i s-a permis să devină premier. În schimb, el a condus ţara din culise, dându-le instrucţiuni miniştrilor pentru a deturna demersul anticorupţie fără precedent, care începuse să câştige teren, şi să adopte legi care îl protejau de închisoare în timp ce dificultăţile lui legale creşteau. În cele din urmă eşuate, eforturile lui au declanşat cele mai ample proteste de după comunism, mulţimile ajungând la nu mai puţin de jumătate de milion de participanţi în ţara întreagă. Episodul Dragnea a înveninat relaţiile cu UE şi a dus la comparaţii cu contravenienţii contemporani ai statului de drept din Polonia şi Ungaria.
2. Cum a ajuns România aici?
După sfârşitul comunismului, România a pornit pe calea spre democraţie şi economia de piaţă liberă, dar progresele au fost disparate. Ţara a avut 15 premieri în această perioadă şi doar doi - Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu - şi-au dus la capăt mandatul de patru ani. Luptele interne au răsturnat deseori guverne, inclusiv două în 2017. Dar a fost şi un mare scandal care a dat o mână de ajutor. Un incendiu fatal izbucnit la un club de noapte în 2015 a antrenat căderea premierului Victor Ponta, după ce s-a aflat că funcţionari locali fuseseră mituiţi pentru a închide ochii la încălcările normelor de siguranţă. Ultimele trei guverne au fost umbrite de dramele juridice şi politice din jurul lui Dragnea.
3. Au existat perioade de stabilitate?
Vremurile cel mai puţin frământate în România au coincis cu aderarea la NATO şi UE, când politicienii erau concentraţi asupra obiectivelor consensuale. Demersul de integrare în UE, realizat în 2007, a fost în mod special benefic din punct de vedere al ajutorului pentru edificarea instituţiilor publice şi societăţii civile. Totuşi, preocupările persistente legate de corupţie - însoţite de politica fiscală haotică - au menţinut România în afara zonei Schengen a călătoriilor fără paşaport şi i-au încetinit adoptarea monedei comune euro, care acum pare improbabilă înainte de 2024. Populaţia ţării de 20 de milioane de locuitori nu a fost răbdătoare: în pofida îmbunătăţirii condiţiilor economice, sute de mii au emigrat în vest, în special în Spania, Italia şi Regatul Unit.
4. Care sunt pericolele cu care se confruntă actualul guvern?
România a epuizat patru prim-miniştri de la alegerile cruciale din 2016. Actualul lider este Viorica Dăncilă, social-democrat şi prima femeie premier a ţării, care a preluat funcţia în ianuarie 2018. După ce fostul şef al partidului Liviu Dragnea a fost condamanat pentru abuz în funcţie şi a fost trimis la închisoare în mai 2019, Dăncilă a preluat funcţia de lider de partid şi a început să inverseze politicile pe care el îi împinsese pe mandatarii lui să le îndeplinească. Schimbarea a fost salutată de UE. Dar guvernul ei s-a împiedicat brusc în iulie, când ea a anunţat că plănuieşte să candideze la alegerile prezidenţiale din noiembrie (pentru) o funcţie râvnită de liderul partenerului mai mic din coaliţia ei, care şi-a scos prompt partidul din guvern şi a adus-o pe Dăncilă în situaţia de a pierde majoritatea parlamentară.
5. Ce se va întâmpla în continuare?
Dăncilă luptă pentru supravieţuirea ei politică. Adversarii din Parlament planifică depunerea unei moţiuni de neîncredere care ar putea răsturna guvernul şi ar putea impune organizarea de alegeri anticipate în ianuarie, cu nu mai puţin de un an mai curând decât planul iniţial. Ar fi primele alegeri anticipate din istoria post-comunistă a României. Sondajele plasează în frunte Partidul Liberal, iar social-democraţii, de centru-stânga, şi un partid nou de centru-dreapta îşi dispută locul secund. Aceasta ar putea duce la apariţia unui nou premier şi a unei coaliţii de guvernare formate din partide care promit să apropie mai mult România de UE şi să o îndepărteze de moştenirea lui Dragnea.
6. Care este miza pentru economia României?
În pofida întregului haos politic, România a prosperat în general în ultimele trei decenii, în special în anii dinainte şi de după criza financiară globală din 2008. Veniturile au crescut în condiţiile în care sectoarele vibrante ale tehnologiei şi industriei auto alimentează una din economiile cu cea mai rapidă creştere din UE. Dar reducerile fiscale generoase şi creşterile salariale în sectorul public impuse de Dragnea - menite a păstra alegătorii de partea lui - şi-au făcut simţite efectele asupra bugetului şi au limitat investiţiile interne şi externe”, se arată în amplul articol al WP, preluat de Rador.