Rusia a emis un mandat de arestare pe numele liderului opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, chiar dacă aceasta spune că Moscova ar putea juca rolul de mediator în criza politică din țara sa.
Baza de date a Ministerului de Interne rus arată că Țihanovskaia se află pe lista persoanelor căutate.
O sursă din Ministerul de Interne a declarat pentru Interfax pe 7 august că mandatul de arestare este doar o chestiune tehnică, pentru că odată emis de Belarus se extinde și în Rusia datorită acordurilor bilaterale dintre cele două state.
Țihanovskaia a fugit în Lituania vecină, la scurt timp după ce au izbucnit proteste în Belarus împotriva rezultatelor alegerilor din 9 august, care au prelungit guvernarea autocratului Alexandr Lukașenko aflat la putere de 26 de ani.
Protestele împotriva lui Lukașenko au continuat fără oprire timp de opt săptămâni, în ciuda reprimării lor brutale, soldate cu mai mulți morți, sute de răniți și peste 10.000 de deținuți.
Țihanovskaia, despre care opoziția din Belarus spune că a câștigat alegerile prezidențiale, i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt sprijinului pe care i-l acordă lui Lukașenko și a avertizat împotriva intervenției Moscovei în afacerile Belarusului.
Dar ea a sugerat de asemenea că liderii mondiali, inclusiv Putin, ar putea ajuta la medierea discuțiilor cu Lukașenko, un aliat adesea dificil al președintelui rus.
Lukașneko a respins apelurile repetate de dialog cu opoziția.
Kremlinul a declarat pe 7 octombrie că Putin nu intenționează să se întâlnească cu liderul opoziției.
„Nu sunt planificate contacte", a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, punând la îndoială rolul lui Țihanovskaia în viața politică a țării sale.
„Doamna Țihanovskaya nu se află în Belarus. Cu greu se poate spune că este implicată cumva în viața Belarusului", a spus Peskov. „Se întâlnește cu diverși șefi de stat și de guvern care-l consideră ilegitim pe președintele Belarusului”.
Vorbind la Berlin, în timpul unei călătorii de două zile pe care a făcut-o în capitala Germaniei pentru a crește presiunea internațională asupra regimului de la Minsk, Țihanovskaia a spus și pe 7 octombrie că Rusia poate fi un potențial partener pentru moderarea dialogului cu Lukașenko.
La o zi de la întâlnirea cu ușile închise pe care a avut-o cu Angela Merkel, Țihanovskaya a spus despre cancelarul german că este persoana ideală pentru a media criza politică din țara sa.
Țihanovskaia a spus că Merkel este „conștientă de ceea ce se întâmplă acolo” și „ar fi cu adevărat de ajutor în rezolvarea acestei probleme”.
Ea și-a exprimat dorința în urma discuțiilor avute cu Norbert Roettgen, parlamentar din Uniunea Democrată Creștină a cancelarului Merkel și președinte al comisiei pentru afaceri externe a parlamentului.
„Așadar, principala noastră cerere pentru (Merkel) a fost să accepte rolul de lider în această mediere, să solicite altor țări să participe la mediere pentru începerea acestor negocieri”, a spus Țihanovskaia.
Merkel nu a spus dacă ar fi dispusă să își asume un astfel de rol, dar Roettgen a exprimat disponibilitatea Germaniei de a se alătura dialogului internațional pentru rezolvarea crizei.
Merkel și Putin au o relație de lucru cultivată în timpul nenumăratelor discuții și negocieri cu privire la o gamă largă de probleme globale.
În cei 15 ani de cancelar ai lui Merkel, se știe că Putin a vorbit telefonic cu ea mai mult decât oricare alt lider mondial.
În comentariile anterioare adresate presei germane, Țihanovskaia a cerut Germaniei, actualul deținător al președinției rotative a Uniunii Europene, să sprijine extinderea sancțiunilor UE asupra Belarusului, inclusiv prin introducerea lui Lukașenko pe lista sa neagră.
Săptămâna trecută, blocul comunitar a depășit un impas politic de câteva săptămâni și a fost de acord să impună interdicții de viză și înghețarea activelor pentru 40 de oficiali din Belarus considerați responsabili pentru frauda electorală din 9 august și reprimarea brutală a protestatarilor și a membrilor opoziției.
Lukașenko nu se află pe lista sancțiunilor, dar diplomații UE au spus că ar putea fi adăugat la o dată ulterioară.
Uniunea Europeană nu recunoaște rezultatele alegerilor.