Primarul Dominic Fritz a decis suspendarea sporurilor pe fonduri europene primite de funcționarii primăriei din bugetul local. Din cele 460 milioane lei fonduri nerambursabile contractate a fost decontat efectiv doar 1 milion de lei, fiindcă proiectele sunt în derulare. În decursul a trei ani, din 2018 până în octombrie 2020, funcționarii au primit sporuri salariale de peste 6,5 milioane lei pentru implementare.
128 de persoane din Primăria Timișoara au fost plătite suplimentar între 10% și 50% din salariul de bază pentru o activitate pe care o desfășurau în timpul serviciului, nu în ore peste program.
Procedura era simplă: se stabilea un coordonator de proiect care primea spor în procentul cel mai mare, se forma o echipă de 4-7 funcționari care aveau și ei sporuri de 10, 20, 30% pentru că participau la aplicarea proiectelor europene.
„Misterul” celor 80-100 de ore pontate lunar, uneori pentru simple „ședințe de coordonare”, în proiecte unde „nu s-a mișcat nimic”, după spusele primarului, va trebui elucidat, apoi creat un sistem clar, de efort și eficiență pentru aprobarea unor sporuri.
Procedura nu era sofisticată, după precizările primite de Europa liberă de la fostul viceprimar, Dan Diaconu. Coordonatorul de proiect făcea pontajele lunare și propunerile pentru sporuri, referatul era aprobat de șeful direcției și mergea la primar care acorda sporurile printr-o dispoziție. Sistemul era la latitudinea primarului, nu trecea prin consiliu.
Mai mulți directori au primit bani serioși, fiindcă sporurile erau proporționale cu salariul. Reglementările în acest domeniu sunt laxe, după ele se ghidează și ministerele și alte instituții care derulează fonduri europene unde nu sunt eligibile sporurile.
Îți mai recomandăm Contracte de sute de milioane de lei date de primari pe final de mandatCum se dezumflă cifrele triumfale
Fostul edil Nicolae Robu s-a lăudat la festivitatea de investire a noului primar că lasă „o amprentă” de neșters în administrația Timișoarei, printre care peste 100 de proiecte europene în valoare cumulată de 550 milioane euro. În campania electorală, Nicolae Robu a repetat că Timișoara se situează pe primul loc la atragerea de finanțări europene.
Sinteza primită de Europa Liberă de la Agenția de Dezvoltare Regională – ADR Vest indică 39 de proiecte depuse pe fondul Programului Operațional Regional (POR) în exercițiul financiar 2014-2020, din care 35 contractate. Valoarea totală este de aproape 215 milioane euro, incluzând proiectele în parteneriat.
Din cele 18 proiecte de îmbunătățire a eficienței energetice pentru 69 de blocuri, în valoare de peste 17 milioane de euro, nu a fost terminat niciunul în patru ani. Dar sporurile au fost acordate.
Un singur proiect de acces la serviciile de sănătate publică pentru mai multe spitale din Timișoara și din județul Timiș, în valoare de 1.045.000 milioane de euro, derulat cu Ministerul Sănătății, apare ca finalizat. Restul se află în curs de implementare.
Alte cifre pentru același exercițiu financiar UE sunt fondurile europene atrase pe cap de locuitor, care așează Timișoara cu 1600 euro pe cap de locuitor, în timp ce Oradea este în frunte cu aproape 3500 euro.
Satisfacția față de propriul oraș
Timișoara este pe locul 5 cu 92% nivel de satisfacție a cetățenilor față de oraș, potrivit Barometrului urban realizat de Banca Mondială în vara anului 2020 în 41 de localități. În față se află Cluj cu 97%, Oradea cu 96%, Alba Iulia cu 95% și Turnu Severin cu 93%. Bucureștiul se află sub 80% cetățeni mulțumiți ca locuitori ai Capitalei.
În cele două mandate ale primarului Robu au fost executate proiecte de aproximativ 200 milioane euro, fonduri atrase de primarul precedent, Gheorghe Ciuhandu, printre care vaporașele de pe Bega, pasajul Michelangelo, reabilitarea Pieței Unirii etc.
Rostogolirea datoriilor - o cutumă de sistem
Ce a găsit Dominic Fritz în bugetul Timișoarei, nu e de laudă.
- 2 milioane de lei neachitate la factura de energie electrică,
- 153.000 lei datorii încă neînregistrate în contabilitate,
- organizații neplătite pentru proiectele de 3 milioane lei lansate de primărie pe proiectul Capitală Culturală Europeană,
- 200 de procese cu terții, majoritatea pierdute.
Primăria Timișoara trăiește de pe o zi pe alta „nu există bani momentan în cont pentru a plăti toate facturile în toate domeniile primăriei deodată. Așa a fost sistemul, că s-a tot rostogolit”, a mărturisit presei primarul.
Investițiile trebuie prioritizate, în prezent nu există o coordonare între proiecte, fiecare direcție vine cu proiectele ei fără o coerență, deci nu e de mirare că „există de cincisprezece ori mai multe credite de angajament pe an decât bani în buget”, constată Fritz.
O potențială sursă de bani ar fi sistarea unor proiecte pentru care nu există fonduri, precum și economiile. Un proiect de 18 milioane lei este externalizarea curățeniei în clădirile aparținând administrației locale. Licitația a fost oprită, se va face curat cu personalul existent.
Nici construcția unei parcări supraetajate, estimată la peste 18 milioane lei, nu este acum o prioritate, iar cumpărarea unei clădiri pentru Spitalul Municipal, cu 4 milioane lei, mai trebuie să aștepte.
Cu măturoiul în administrația locală
Îți mai recomandăm Rețeta Bolojan la București? Cum poate Nicușor Dan să reducă aparatul bugetar din Primăria Capitalei
Ilie Bolojan, președintele C.J.Bihor, a trecut prin votul consilierilor o nouă organigramă. Hotărârea îi permite să concedieze aproape jumătate din personal, adică 77 de persoane, după o evaluare.
La Primăria Sectorului 1 București, Clotilde Armand se pregătește să îi demită pe directorii Administrației Domeniului Public, Poliției Locale și Direcției de Investiții care au lăsat un deficit pe peste 700 milioane lei într-un buget aflat în dificultate. „Incompetența, neglijența și achiziții publice suspecte nu mai au ce căuta în această instituție!”, susține primărița.
La Brașov, primarul Alen Coliban a restructurat departamentele pentru a scăpa de foștii directori. Consecința a fost că două directoare și-au dat demisia și au părăsit instituția.
Și la Lugoj urmează reduceri drastice pentru debarasarea de „tăietorii de frunză la câini”, după ce s-a constatat că datoriile primăriei depășesc veniturile:„Afinitățile exclusive cu fostul primar au dus la un nivel scăzut al exercitării atribuțiilor funcționarilor, dar și la un mod defectuos și preferențial de funcționare a primăriei. Lugojenii și societățile comerciale din Lugoj nu au fost tratați egal, ci în funcție de afinități”, declara noul primar, Claudiu Buciu, în primul său interviu după investire.
La Timișoara o organigramă cu schimbări radicale de structură și viziune va fi supusă votului consiliului la începutul anului viitor.