Ieșiți în oraș după marea relaxare, timișorenii se pot bucura nu numai de parcuri, când se vor redeschide, ci și de fantezia operelor de street art pictate anul trecut de artiști veniți din toată lumea. Artiști din America Latină, Spania, Italia, Franţa, Polonia, Republica Moldova, România ș.a. au ajuns la Timișoara la invitația organizatorilor FisArt, ediția a IX-a, unicul festival internațional de artă stradală din țară. Sunt și motive de încruntare în plimbarea pe străzi, fiindcă se văd clădiri căzute victime unor rebeli, care mâzgălesc fațadele cu semnături sfidătoare, fără valoare estetică.
Cenușiul orașelor mari este încet-încet învins la Timișoara unde un pasaj auto a devenit o galerie neobișnuită, botezată Undertown Street Art Gallery, parcări anoste au fost populate cu ființe fantastice, o fostă fabrică de textile în stilul fără stil al industriei comuniste a primit pe fațadă un uriaș biciclist, iar un siloz scorojit de pe malul Begăi găzduiește un splendid portret, extins pe 500 metri pătrați.
Timisoara Street Art
Aventura acestui muzeu în aer liber a început în 2011, când a avut loc primul festival, iar de atunci în fiecare an s-au adăugat alte lucrări: pe rezervoare de apă ruginite, pe clădiri uitate, pe turnuri și porți, locuri derizorii puse la dispoziție fie de primărie, fie de instituții și firme ca Aquatim, Colterm, Pasmatex, Iulius Town.
Timișoara graffiti 2
Inițiatorul este un inginer hidrotehnist, Sergio Morariu, cetățean german și cetățean al lumii, „enduromaniac”, sport pe care l-a adus în România, fotograf de vocație, dar mai ales cetățean fidel orașului său natal,Timișoara. Sergio Morariu și-a găsit asocierea perfectă pentru proiect într-o talentată artistă și lector la Facultatea de Arte și Design, Corina Nani, cu care a început să pună în aplicare o formă specială de regenerare urbană prin street art.
Sergio Morariu,
„Am pornit de la fenomenul negativ de vandalizare a unor clădiri de către grafferi dornici să se afirme în gașca lor prin non-conformismul semnăturii. M-am gândit că unii dintre ei, cei talentați, pot fi atrași să facă artă urbană, în deplină legalitate, iar orașul să profite”, povestește inginerul Morariu. De aproape două decenii, cu bani din buzunar și de la sponsori, FisArt a adus culori incredibile în spații dezolante și a reunit artiști care altfel nu s-ar fi întâlnit. Recunoașterea a venit greu, până și Capitala Culturală Europeană a ignorant fenomenul pânădecurând,când l-a integrat în proiectul Memoriile Cetății.
În perioada când artiștii urcați pe schele transformau pasajul auto într-o operă vizuală inedită, lucrarea în mozaic creată în 1966 de pictorul Ștefan Szönyi pe fațada laterală a Universității de Vest a fost vandalizată de grafferi necunoscuți. O întreagă echipă a muncit să spele urmele. Autorii nu au fost identificați.
Se întâmplă și altfel: autorul unui graffiti provocator cu textul „Atâta tupeu am” de pe fațada proaspăt zugrăvită a Colegiului Național „C.D.Loga” a fost prins și amendat cu 2.500 lei, suma maximă prevăzută de lege. Fenomenul persistă, în ciuda prevederilor legale din Legea 61/1991 și din HCL 371/2007 actualizate, spre supărarea edililor, mai ales când apare o ștampilă ironică la adresa „primarului-dictator”.
Graffiti- Robu-Ceaușescu
„Diferența între street art și graffiti-ul primitiv ține de audiența lor: grafferii folosesc în anonimat o semnătură grafică într-un limbaj criptic, înțeles doar în propriul grup, în timp ce artiștii artei stradale se adresează publicului, deci pot fi înțeleși de oricine. De aceea, graffiti este receptat ca „mâzgăleală” și respins, iar street art, inclusiv și larg, este iubit și admirat de public”, ne-a explicat criticul de artă spaniol, Javier Abarca, invitat la Timișoara pentru a conferenția pe această temă.
Timișoara Street Art
Există în Timișoara un traseu pentru biciclete de-a lungul Begăi cu numeroase imagini în culori tari, există spații publice monotone înveselite de personaje inventate care spun povești fantastice, există mesaje despre pasiuni, proteste subiacente, vise expuse pe suprafețe mari.
Timisoara pasaj pentru bicicliști
Silozul dintr-o zonă industrială abandonată a fost transformat de patru artiști într-o imensă pânză pentru un chip feminin care cere, cu un gest discret, liniștea pe care oamenii aglomerărilor urbane o caută în periferii. Iar fabulosul pasaj devenit galerie de artă a atras permanent pietoni care au preferat să se plimbe prin pasaj iar nu pe trotuarele gri, precum și tineri cu skateboard făcând demonstrații într-un context miraculos.
Timișoara Street Art memoriile cetății
Probabil că demersul educativ început în 2011 de Sergio Morariu și Corina Nani a avut și consecințe etice: la scurtă vreme după inaugurarea Undertown Street Art Gallery, peste noapte, pe stâlpii portanți de beton au apărut siluete diafane de femei, executate cu finețe de autori necunoscuți, care au completat astfel galeria, ca un omagiu anonim adus artei urbane. Până azi, nimeni nu a mâzgălit frumoasele picturi ale pasajului.
Romania- Timisoara Street Art 13