Tudorel Toader vrea înlocuirea lui Augustin Lazăr într-o lună. Președintele Iohannis are ultimul cuvânt

Președintele Iohannis a refuzat cererea de revocare a lui Augustin Lazăr înainte de expirarea mandatului

Tudorel Toader a anunțat, pe site-ul Ministerului Justiției, că a declanșat procedura de numire a unui nou procuror general, care să-i succeadă lui Augustin Lazăr, căruia îi expiră mandatul în luna aprilie. Ministrul Toader este cel care girează concursul de desemnare a unui nou procuror general. Potrivit noilor prevederi legislative, președintele țării este cel care acceptă sau nu propunerea ministrului Justiției pentru noul procuror general. Modificarea operată de coaliția guvernamentală la Legile Justiției îi impune însă șefului statului dreptul de a refuza o singură dată propunerea ministrului Justiției.

Augustin Lazăr are posibilitatea pensionării, pe care a și invocat-o recent, poate fi procuror sau ar putea fi numit judecător la Curtea Constituțională, în luna iunie, dacă va fi propus de Palatul Cotroceni.

Dacă Augustin Lazăr va pleca sau nu în luna aprilie de la șefia Parchetului General depinde dee președintele Iohannis, care a respins, până acum, solicitarea lui Toader de a-l revoca pe Augustin Lazăr. Noua Ordonanță de urgență, cea repudiată de magistrați, are, între prevederi, ca interimatele la conducerile de parchete să nu dureze mai mult de 45 de zile.

De menționat că, în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA, în vara lui 2018, procedura de numire a unui succesor nu s-a încheiat nici până acum. Adina Florea a fost respinsă de președintele Iohannis, după ce a fost propusă de Tudorel Toader, iar în fruntea DNA se află cu titlu interimar procurorul Călin Nistor. Diferența dintre cele două cazuri este că, între timp, au intrat în vigoare Legile Justiției, care îi dă dreptul la un singur refuz șefului statului și, de asemenea, se află în vigoare ordonanța amintită, 7/2019.

Ce va face Augustin Lazăr după expirarea mandatului? Are posibilitatea pensionării, pe care a și invocat-o recent, în cadrul unui interviu, poate fi procuror sau ar putea fi numit judecător la Curtea Constituțională, în luna iunie, dacă va fi propus de Palatul Cotroceni.

Tudorel Toader a anunțat pe site că selecția începe în 28 martie și preconizează că va fi încheiată la 5 aprilie.

Solicitările lui Toader sau portret de procuror general


Condiții și documente

  • a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  • c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  • d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  • e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  • f) orice alte înscrisuri relevante.

Toader este examinatorul, însoțit de secretari de stat

Candidații participanţi la selecţie vor susține, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiției care constă în:
a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:
– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public;
b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.
În cadrul interviului, ministrul justiției este sprijinit de secretarii de stat din Ministerul Justiției.
În vederea asigurării transparenței, audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului.
Rezultatele selecţiei se vor afișa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 5 aprilie 2019.

Propunerea ministrului justiției va fi înaintată Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului urmând ca, după obținerea acestuia, ministrul justiției să înainteze propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.