Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei: „Trebuie să existe un preț” pentru presupusa fraudare a alegerilor din Georgia

Toomas Hendrik Ilves este un susținător fervent al căii occidentale pentru Estonia și alte foste republici sovietice și un critic ferm al politicilor președintelui rus Vladimir Putin.

El a avertizat în mod constant cu privire la pericolele agresiunii și influenței Moscovei, inclusiv înaintea alegerilor cruciale de la sfârșitul săptămânii trecute, din Georgia.

După declararea victoriei de către partidul de guvernământ Visul Georgian, Ilves a spus pentru RFE/RL că georgienii au optat pentru o coaliție aleasă în mod democratic și pentru o democrație liberală, dar nu în mod cu totul liber, în parte datorită influenței ruse.

El a mai spus că „trebuie să existe un preț”, iar răspunsul Occidentului ar trebui să fie în orice caz pedepsirea miliardarului Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului Visul Georgian, și a elitelor partidului.

Scopul ar trebui să fie acela de a demonstra că Europa și Statele Unite „nu vor accepta” manipularea alegerilor, indiferent de ceea ce spune, de exemplu, premierul maghiar Viktor Orban.

RFE/RL: Care a fost reacția dumneavoastră inițială după anunțarea rezultatelor alegerilor?

Toomas Hendrik Ilves: Ei bine, se pare că învingătorul alegerilor parlamentare georgiene este... Vladimir Putin, nu? Adică, asta este cu adevărat singura concluzie. Alegătorilor le-a fost prezentată o alegere artificială între democrație și război sau non-democrație și pace. Au ales prima, dar au sfârșit cu a doua.

Iar falsificarea acestor alegeri este, în mod ciudat, cel mai mare compliment posibil pentru poporul georgian. La urma urmei, poporul georgian nu a dorit acest rezultat. Acest așa-numit rezultat oficial arată că poporul georgian chiar a câștigat, dar că guvernul nu a putut suporta ideea.

Putin știa că, pentru prima dată în istorie, ar fi existat o șansă reală ca o democrație autentică să apară în Georgia, un guvern de coaliție ales în mod democratic, și asta nu este ceva ce și-ar putea permite în curtea sa din spate.

De asemenea, nu este nimic din cale afară de surprinzător dacă urmăriți comportamentul lui Putin din ultimii ani, dar mai ales, vreau să spun, chiar weekendul trecut am avut aceeași provocare în Moldova și abia am reușit, abia...

Deci, în acest caz, videoclipurile pe care le vedeți, relatările oamenilor care au fost bătuți - ultimul lucru pe care l-am văzut acum câteva minute pe Twitter a fost un observator azer care susținea că totul a fost liber și corect, iar în fundal este o femeie care își fotografiază buletinul de vot, ceea ce, desigur, este ilegal... Toate aceste lucruri, sunt îngrozitoare și arată doar că Putin nu își poate permite democrația.

Toomas Hendrik Ilves, pe atunci președintele Estoniei, vorbind la un miting la Tbilisi, pe 12 august 2008, în ultima zi a scurtului război dintre Georgia și Rusia.

RFE/RL: Nu pentru el sau nu și pentru întrega vecinătate?

Toomas Hendrik Ilves: Pentru nimeni. El „lucrează” din greu și în Statele Unite și a lucrat practic din greu pentru a preveni acest lucru într-o serie de țări din Uniunea Europeană.

RFE/RL: Nu ar trebui privite, totuși, aceste alegeri și rezultatele lor ca o manifestare a voinței suverane a poporului georgian?

Toomas Hendrik Ilves: Efortul incredibil depus pentru a truca rezultatele arată care este cu adevărat voința poporului georgian: că georgienii doresc să facă parte din Occidentul liberal-democratic și o doresc într-o majoritate covârșitoare, iar singura modalitate de a împiedica acest lucru este prin implicarea masivă, masivă din partea unei țări străine, Rusia.

RFE/RL: Care ar trebui să fie o reacția Occidentului? Și să discutăm despre reacția occidentală ideală din perspectiva dumneavoastră și apoi, mai realist, cum va arăta de fapt?

Toomas Hendrik Ilves: Vor exista sancțiuni. Acestea pot fi puternice sau slabe. Pot fi bune sau rele. Sancțiunile slabe sunt de genul celor pe care le-am văzut, din păcate, după [ocupația Rusiei în] 2014 în Crimeea, unde practic interesele occidentale, în special din partea Germaniei, au fost de genul: „Ei bine, trebuie să arătăm că suntem supărați, dar nu prea mult, pentru că sunt prea mulți bani în joc”.

Sancțiunile proaste sunt sancțiuni care vizează poporul georgian. Vrem sancțiuni puternice, eficiente. Sancțiunile puternice ar fi sancțiuni care lovesc, sancțiuni puternice și bune ar fi cele care lovesc clica care tocmai a realizat această... obscenitate.

Știm că [miliardarul Bidzina] Ivanișvili, fondatorul Visului Georgian, are investiții masive în SUA - sunt sute de milioane de dolari. Toate acestea ar trebui să fie înghețate, nu? Adică, trebuie să existe un preț pentru asta.

Practic, ar trebui să impunem restricții privind vizele pentru toți membrii elitei Visului Georgian - nu știu cum i-ați numi, nici măcar acum nu sunt aleși în mod deosebit democratic - dar aș spune că clica de la conducere ar trebui [să fie constrânsă să] se stea și să se simtă bine acasă, în Georgia.

Desigur, ei au destui bani pentru a merge în Dubai și în alte locuri, ca să nu mai vorbim de Rusia. Dar, în orice caz, ceea ce trebuie să facem cu siguranță este să spunem că Europa și Statele Unite nu mai sunt deschise pentru astfel de oameni.

Un demonstrant cu o pancartă pe care este desenat Bidzina Ivanișvili, fondatorul Visului Georgian, la 28 octombrie 2024.

RFE/RL: Acum dați-mi voie să vă pun întrebarea care decurge natural: Va face Europa asta? Va spune Occidentul asta?

Toomas Hendrik Ilves: Ei bine, vom vedea în zilele următoare. Uite, sunt destule țări - aș spune practic arcul nordic al Europei: Polonia, țările baltice, statele nordice - care sunt dispuse să ia măsuri dure.

Știu că în scurt timp va exista o declarație fermă din partea șefilor comisiilor de afaceri externe din Europa. Punctele slabe vor fi Ungaria și Slovacia - cele două țări care se profilează ca niște avocați pentru Putin în Uniunea Europeană.

Mi s-a părut amuzant, dar nu surprinzător, că Orban a felicitat Visul Georgian chiar înainte ca rezultatele să fie anunțate.

RFE/RL: Cu o oră înainte.

Toomas Hendrik Ilves: Adică, sovieticii făceau asta, obișnuiau să facă asta. Au făcut asta în țara mea în 1940. Veneau felicitările și votul nici măcar nu fusese anunțat.

Dar știm cine este [Orban]. Adevărata întrebare este: vor reuși ceilalți membri ai Uniunii Europene să-l ocolească? Eu cred că da. După cum am văzut, de fiecare dată când [Orban] a blocat sancțiunile în trecut sau când a blocat ajutorul pentru Ucraina, UE a găsit o modalitate de a ocoli situația.

Înseamnă doar un proces inutil și plictisitor de multe negocieri și întâlniri, toate aceste lucruri. Nu poți avea o ripostă rapidă, clară și decisivă.

Viktor Orban, primit cu onoruri pe aeroportul din Tbilisi, la 28 octombrie 2024. Vizita sa în Georgia la o zi după alegerile controversate a fost criticată de UE.

RFE/RL: Să aruncăm o privire asupra unui scenariu și mai dezagreabil, în care Occidentul ridică oarecum din umeri și spune: „Bine, ce-a fost a fost. Vreți să fiți cu Rusia, mergeți înainte și fiți cu Rusia, noi nu vom mai depune niciun efort în acest sens.” Cât de probabil este acest lucru?

Toomas Hendrik Ilves: Cred că este puțin probabil, având în vedere cât de clare sunt, cât de mari au fost eforturile de manipulare a alegerilor. Dacă acestea ar fi fost alegeri libere și corecte, de fapt, acesta ar fi fost răspunsul: „Bine, v-ați făcut alegerea”.

Dar din moment ce este atât de evident că alegerile au fost atât de manipulate, ar fi foarte dificil să adoptăm acest punct de vedere. Acesta va fi punctul de vedere Orban-Fico, dar restul UE nu va accepta acest lucru.

RFE/RL: Ar trebui să renunțăm la orice speranță de aspirație europeană, de integrare sub acest guvern, sau credeți că dl. Ivanișvili, cu viclenia sa caracteristică, poate rezolva cumva problema cu Occidentul și menține un fel de relație, dacă nu prietenoasă, atunci cel puțin călduță, neutră?

Eto Buziașvili

Toomas Hendrik Ilves: Nu văd asta ca o posibilitate. Cred că guvernul și Ivanișvili și-au ars cu adevărat punțile către Occident, către oamenii serioși din Occident.

Când Statele Unite vor vedea că până și Eto Buziașvili, această femeie mică, mică, unul dintre cei mai inofensivi oameni pe care îi cunosc, este percheziționată pentru că este [membru al personalului Laboratorului de Cercetare Digital Forensic al Consiliului Atlantic din Tbilisi], este percheziționată de acești huligani - cred că se va uita la acești oameni și va spune: „Nu putem avea de-a face cu acești oameni”.

Și, în mod similar, în Europa, există suficiente legături între georgienii pro-democrație și în întreaga Europă, în special în țări ca a mea [Estonia], astfel încât să puteți conta pe o apărare puternică din partea țărilor noastre.

RFE/RL: Ați spus că a fost o victorie pentru Putin. Dacă este așa, cât de semnificative și extinse sunt consecințele acestei victorii, și în afara Georgiei?

Toomas Hendrik Ilves: Avem de-a face cu un psihopat, așa că este greu de prezis care vor fi consecințele în acest caz. Adică, aceasta este o chestie de ego pentru el [Putin].

Rusiei i-ar fi mult mai bine dacă ar avea relații bune cu o țară pe care nu o manipulează, nu? Tot ce a reușit să facă a fost să îi facă pe toți din țara aceea să îl urască. Nu este un mod inteligent de a conduce ceva. Nu înțeleg ce vrea, dar nu a avut niciun sens nici în altă parte unde s-a implicat.

RFE/RL: Nu este aceasta o declarație către Occident, spunând: „Vedeți, ați pătruns în sfera mea de influență, iar eu mi-am restabilit sfera de influență”?

Toomas Hendrik Ilves: Da, poate că așa gândește el. Nu așa gândim noi. Noi nu spunem: „Oh, nu ar fi trebuit să sprijinim democrația liberală într-o țară pentru că Putin s-ar putea simți ofensat”.

Adică, în mintea lui, da, probabil că el crede că acum a trimis semnalul „Nici măcar să nu intrați în ceea ce eu pretind a fi sfera mea de influență”. Oamenii normali de aici, din democrațiile liberale, nu gândesc așa. Noi nu gândim în termeni de sfere de influență, curți și toate aceste lucruri. Nu așa au gândit oamenii de la mijlocul secolului al XX-lea.

De fapt, aș spune că marea tragedie a acestui secol a fost că acest principiu foarte ferm de a permite țărilor să facă ceea ce aleg să facă a fost încălcat de Rusia încă din 2008, când a început acolo [cu războiul de cinci zile din regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud din Georgia].

Atunci am [călătorit] acolo; de aceea este personal dezamăgitor pentru mine - având în vedere toate eforturile pe care de la începutul anului 2000 le-am depus în încercarea de a lega Georgia de Vestul liberal democratic din Europa - să văd acum... totul se duce pe apa sâmbetei. Sper că numai temporar.

Articol publicat inițial în limba română de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.