Daniela Grecu trăiește de șapte ani coșmarul vieții sale. Simona, fiica ei de 26 de ani, o tânără cu două facultăți și un masterat, a dispărut într-o seară de octombrie. Fără acte de identitate și fără bagaje. Era prietenă cu un fost coleg de liceu, Ionuț B.
Inițial, familia Simonei a crezut că este o relație serioasă, băiatul făcuse și el o facultate, îi știau și pe părinții lui. Cum Brăila e un oraș mic, au aflat ulterior că iubitul fetei era pasionat de „păcănele” și de alte jocuri de noroc.
„Fata mea era un copil timid, un copil eminent. Nimic nu i-a lipsit, avea apartamentul ei moștenit de la bunica, avea mașină, avea serviciu. Deci nu e un caz din cele cu fete sărace care fug după iluzii. Dar băiatul ăsta i-a sucit mințile. Cu două săptămâni înainte de a dispărea, Simona era schimbată, parcă îi era frică de ceva. Venea de la lucru, spunea că îi e frig, avea o privire ciudată”, spune Daniela Grecu.
Simona Grecu la absolvirea facultății.
După dispariție, la telefonul mobil al fetei a răspuns Ionuț B. „Mi-a spus că telefonul Simonei e amanetat, iar mașina ei e la un cămătar, dacă vreau să o răscumpăr să dau 2.200 de euro”, continuă femeia.
Atunci, părinții Simonei și-au dat seama că e ceva grav, că fiica a intrat într-un bucluc, că le-a ascuns ceva. Ulterior au aflat de la o prietenă a Simonei că iubitul ar fi filmat-o când au făcut sex și că ar fi șantajat-o.
Un posibil caz „Loverboy”
Printre diversele forme de recrutare și exploatare a victimelor traficului de persoane se află și metoda „Loverboy”. Iubitul promite căsătorie, iubire veșnică și călătorii de vis în țări străine.
Tânăra îndrăgostită se pomenește fără acte de identitate, sechestrată, drogată, agresată și îndatorată de iubitul devenit stăpânul ei, care o trimite să se prostitueze, în contul datoriei.
Din aproape 500 de persoane traficate înregistrate în România în 2018, aproximativ 350 erau exploatate sexual, arată DIICOT. Dintre acestea, 75% erau femei și 23% bărbați. România se află în top 5 țări UE furnizoare de victime ale traficului uman, alături de Ungaria, Franța, Olanda și Bulgaria.
Îți mai recomandăm Țară în service | El Chapo și-a construit imperiul drogurilor (și) cu arme româneștiÎncercările de a lua legătura cu Ionuț B. pentru a afla unde le este fiica s-au dovedit tot mai dificile. El se mutase în Constanța. În 2015, Daniela Grecu, însoțită de sora, cumnatul ei și de soț, s-a dus să o caute pe Simona în Constanța.
La adresa unde Ionuț B. stătea în chirie au aflat de la vecini că acolo se întâmplă lucruri suspecte, sunt aduse mereu fete foarte tinere. S-au spus și câteva nume ca Oana A., Mihaela Ș. și Geanina Marilena, noua iubită a lui Ionuț.
Ce au putut afla era că Simona ar fi locuit două săptămâni acolo, dar că ar fi plecat în Germania să lucreze cameristă la un hotel. „De ce să facă fata mea așa ceva, dacă nu ar fi fost forțată?”, s-a întrebat doamna Grecu, gândindu-se la cele mai negre scenarii auzite de când a început căutările: droguri, agresiune, prostituție forțată.
Suspiciunile că iubitul ar fi traficat-o pe Simona s-au accentuat după ce mama a primit 33 de sms-uri redirecționate de noua iubită a lui Ionuț B. cu injurii și amenințări adresate Simonei. Printre altele, un mesaj de la Ionuț suna așa: „Du-te drq. acasă, nu mai sta prin toate pufurile și drogurile, că mă acuză pe mine”. Puff în Germania înseamnă bordel.
În plus, era inexplicabilă prosperitatea afișată de Ionuț B.: un VW alb și un Mercedes negru de lux cu numere germane pentru logodnica Geanina Marilena, postate pe Facebook alături de un ceas scump, invitații la poker și jocuri Criminal Case, petreceri cu manele, vacanțe pe litoral. Și o vilă în construcție, după informațiile Danielei Grecu, transmise poliției și justiției.
Raportul din octombrie 2020 al Comisiei Europene estimează un profit global anual obținut din traficul de persoane de peste 29 miliarde de euro.
Pe drumuri cu Poliția și DIICOT
Părinții Simonei s-au adresat poliției pentru a semnala dispariția fiicei. De aici a urmat alt calvar, în așteptarea fără speranță a unui rezultat. Au făcut dosare peste dosare la DIICOT, la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, la Avocatul Poporului, la Președinție, în justiție, peste tot.
Au cerut cercetarea lui Ionuț B. pentru trafic de persoane și proxenetism. Procurorul de caz din Brăila a închis acest dosar considerând că nu sunt probe. În schimb, pe portalul instanțelor de judecată apare o condamnare a lui Ionuț B. pentru furt și delapidare. Prin 2018 a încercat o acțiune de revocare a pedepsei.
În martie 2015, inspectorul Marian Bâtcă de la „dispariții” a anunțat-o pe Daniela Grecu că Simona a fost găsită în Germania, dar că nu poate fi adusă în țară dacă nu vrea, fiindcă e adultă. A condiționat-o pe mamă să își retragă sesizarea de dispariție dacă vrea adresa. Femeia a retras-o și a primit pe un bilețel o adresă din Nürnberg.
Îți mai recomandăm România | Cum se fură din banii copiilor fără părințiMai târziu poliția a susținut că Simona a fost în țară chiar de trei ori, dar că nu a dorit să se vadă cu părinții și cu nimeni din anturaj.
Nici solicitarea de a vedea declarațiile date de fată la poliție nu a fost aprobată, deși a fost făcută de o avocată din Baroul București.
„Atât am vrut, să știu că e vie, că e bine și să mă resemnez, orice ar fi făcut. Ei zic că a venit, dar eu n-am văzut-o”, spune Daniela Grecu.
Pentru a o descuraja, un ofițer de la DIICOT Brăila a repezit-o: „Ce mai căutați aici, o s-o găsiți sub poduri, are o mulțime de datorii”, i-ar fi spus. A surprins-o o expresie de argou folosită de polițiști care numeau cartierul ei „acvariu”, adică un loc de unde se pescuiesc victimele. Altul a ironizat-o: „Fetele vin și pleacă. Vedeți-vă de treabă!”
Purtată pe drumuri, Daniela Grecu a luat decizia de a pleca în Germania, să o caute ea, dacă poliția nu poate. Fără să știe limba germană, fără alte indicii decât adresa de pe bilețel.
Cartierul roșu din Nürnberg
„Era martie 2015. Cineva de la aeroport m-a îndrumat cum să ajung la adresa din Nürnberg: Frauentormauer nr.100. Am ajuns acolo, era un zid ca o cazemată și pe partea cealaltă un fel de hotel. Am arătat poza Simonei luată de pe Facebook, am întrebat cum am putut, fiindcă nu știu germană. M-au ajutat niște persoane de acolo, mi-au dat la telefon pe cineva care vorbea românește. Mi s-a spus că Simona a fost acolo, dar nu mai este”.
Zona roșie a celor 17 bordeluri de lângă zidul Porții Femeilor
Daniela Grecu s-a adresat poliției bavareze. Cu sprijinul unei translatoare, a povestit de ce a venit la Nürnberg și a cerut ajutor. Polițiștii au descins la adresa de la numărul 100, o clădire cu un etaj și multe geamuri, care găzduiește sub denumirea Schnacksel Palais un bordel.
Nu au găsit-o pe fată, pe care însă o aveau înregistrată pentru furtul unor bomboane dintr-un magazin. „Poate așa a vrut ea să atragă atenția poliției, să scape din mâna celor care o exploatează”, crede mama.
Călătoria în Germania a mai dezvăluit câteva detalii surprinzătoare. Actul de identitate al Simonei rămas acasă a fost substituit cu un act nou, la altă adresă din Brăila.
„Când am ajuns înapoi acasă, m-am dus la adresa aceea din str. Brătianu să întreb cine i-a făcut ei mutație pentru buletin. Am dat de o juristă care a recunoscut că primise zece milioane de lei vechi pentru asta. Asta face corupția”.
Adresa la care mama o căuta pe Simona: Frauentormauer nr.100, un bordel din Nurnberg
„De la polițiștii germani am aflat că Ionuț B. era suspectat că alimentează 'puff-urile' cu fete din România”, ne-a spus doamna Grecu.
Însă o cercetare nu pare să fie în curs în Germania, unde se pedepsește prostituția forțată și proxenetismul, nu însă prostituția înregistrată și controlată. Ministerul Justiției din Bavaria a raportat peste 200 de dosare penale în 2021.
Strada bordelurilor, colorată în roșu seara, se întinde pe lângă zidul Porții Femeilor unde se practică prostituția din 1381. În secolul al XIX-lea, casele de toleranță se deghizau sub numele de „magazin de vinuri”.
Frauentormauer este și azi strada bordelurilor din Nürnberg, 17 la număr. Sunt însă 86 de locuri de practicare a prostituției în oraș, cele mai multe fete provenind din România, Bulgaria și Ungaria, conform Oficiului Federal de Statistică.
La sfârșitul lui 2019, erau înscrise oficial 40.000 de persoane pentru practicarea prostituției, după ce prostituția a fost recunoscută ca meserie în 2002. În 2017 a intrat în vigoare o lege de protecție a prostituatelor, cu un control mai riguros al stabilimentelor.
În noiembrie 2020 printr-o ordonanță au fost închise toate bordelurile din Bavaria și unele site-uri porno din cauza pandemiei, ceea ce a afectat câștigurile. Consilierii de la Centrul Kassandra au sfătuit persoanele rămase fără job să se întoarcă acasă, în țările lor.
Dar asta se întâmplă rar: este lanțul patronului și al „peștelui”, este frica de agresiunea rețelelor de traficanți, este dependența de droguri, este jena față de familie. Așadar, până în vara lui 2021, când restricțiile au fost relaxate, s-a practicat sexul ilegal în spații clandestine.
„Am stat până seara pe strada aceea, am văzut cum stau fete dezbrăcate în vitrină și am plâns gândindu-mă la fata mea”, ne-a mărturisit mama Simonei.
Directiva europeană antitrafic neadoptată în România
Deși România se situează pe primele locuri ca sursă de trafic, iar cifrele sunt tot mai îngrijorătoare în privința traficului de minori, Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane așteaptă de 10 ani să transpusă în legea românească.
Legile românești, adoptate cu poticneli, fac posibile cazuri cum este „Țăndărei” unde traficanții au rămas nepedepsiți, iar acum cer despăgubiri la CEDO pentru procesele prea lungi care au dus la prescrierea faptelor.
UE în 2018:6363 procese înregistrate și 2426 de condamnări pentru trafic de persoane
„Noutatea ar fi, dacă s-ar adopta directiva, introducerea în penal a exploatării pentru comiterea de infracțiuni, care nu e cuprinsă în art.182 Cod Penal”, ne-a lămurit Silvia Tăbușcă răspunzând la o întrebare a Europei Libere, în conferința europeană Provocări ale României în lupta împotriva traficului de persoane, organizată în 22 octombrie.
Până și linia telefonică dedicată raportării unor fapte de trafic are un program ca la stat: de luni până vineri între 8:30 și 16:00.
Există un plus de legislație în comparație cu anii trecuți. A intrat în vigoare Legea imprescribilității unor fapte ca traficul de minori, proxenetismul, sclavia, tortura. Și aici, parlamentarii au dovedit superficialitate, scoțând pornografia infantilă, considerată o faptă mai puțin gravă.
Numărul de copii traficați din România a crescut de zece ori în perioada 2017-2018 față de anii precedenți. Clasa politică se ocupă de aceste fenomene când apare câte un caz „Caracal” sau în 18 octombrie, de ziua europeană dedicată luptei împotriva traficului.
Raportul Comisiei parlamentare care a investigat în 2020 situația dispariției de copii din România – peste 5000 într-un an, mulți proveniți din centrele de plasament – a rămas fără consecințe, uitat prin vreun sertar.
Numărul de copii traficați din România a crescut de 10 ori în doi ani 2017-2018
„România este singura țară din UE care nu are o legislație a procedurilor de căutare în cazul persoanelor dispărute. Traficul de minori nu va deveni subiect de interes până nu va intra în CSAT”, a spus la conferință Adriana Săftoiu, vicepreședinta comisiei parlamentare amintite.
Instituțiile abilitate se declară adesea neputincioase, depășite de anvergura fenomenului. ANITP, DIICOT, DCCO, ANABI și altele, deși există o rețea de colaborare cu țările europene prin Europol și Eurojust, obțin rezultate modeste, ceea ce face ca România să rămână la nivelul 2 pe lista de supraveghere a Departamentului de Stat al SUA, ceea ce indică o situație gravă a traficului de persoane căreia statul nu îi face față și nici nu o finanțează corespunzător.
Magistrații sunt prea puțin pregătiți să judece în spirit european cazurile de trafic de persoane, de minori, proxenetismul etc. „Mulți judecători sunt fermecați de aspectul tehnic al cazurilor și mai puțin de amploarea fenomenului”, a afirmat judecătorul Cristi Danileț de la Cluj.
Traficul s-a diversificat, rețelele sunt bine organizate și reprezintă adevărate centre de putere, racolarea online a devenit tot mai sofisticată și mai eficientă, în timp ce aparatul tehnic al Ministerului Justiției blochează modificările legislative necesare pentru combaterea fenomenului.
„Am putea vota o lege, dar nu e suficient, e nevoie de mult mai mult”, recunoaște Anca Dragu, președinta Senatului.
Există o strategie nouă la nivel european care prevede prevenția, destructurarea rețelelor și a afacerilor traficanților, protejarea, sprijinirea și consolidarea capacității de acțiune a victimelor, cu un accent special pe femei și copii, cooperare transfrontalieră, dar ea trebuie corelată cu strategia națională de combatere a traficului uman.
Recent RO ITP, rețeaua celor 14 ONG-uri care se ocupă de fenomen a semnalat deficiențe în schimbarea strategiei și a planului de acțiune națională 2018-2022.
Epilog amar
Daniela și Nicolae Grecu nu și-au mai văzut fiica din 2014. Ei acuză slăbiciunea sau indiferența instituțiilor abilitate. Au avut o ofertă de a o aduce acasă pe Simona cu ajutorul interlopilor brăileni, contra sumei de 60.000 lei, fără garanția că nu va fi luată înapoi de traficanții care o exploatau. Au refuzat.
Mesaje sms cu amenințări și insulte remise mamei Simonei
De curând, au avut parte de o nouă surpriză. La Judecătoria Brăila s-a judecat divorțul dintre Ionuț B. și Simona. Părinții n-au știut de această căsătorie încheiată în 2017, conform dosarului 12739/196/2020.
„Poate a luat-o ca să scape de acuzația de trafic și de proxenetism, așa mă gândesc”, crede Daniela Grecu.
Ionuț B. nu s-a prezentat la proces, nici Simona, care probabil nu știe despre divorț, deci a fost reprezentată de o avocată din oficiu. Ea a fost citată prin publicare pe portalul instanței în 17 februarie și 6 aprilie 2021. Motivul desfacerii căsătoriei susținut de reprezentantul soțului, chiar tatăl său, a fost că tinerii nu s-au cunoscut prea bine și nu s-au înțeles. Despre prostituție nu a fost vorba în sala de judecată.
Daniela Grecu este convinsă că Simona se va întoarce cândva, i-a confirmat și un preot acest crez. După dispariția subită, mama a găsit pe biroul fetei un bilet:
„Vă iubesc, mamă și tată, dacă vă pierd pe voi, mă pierd și pe mine. Vă iubesc, vă iubesc, vă iubesc”.
Indiferent ce a făcut și pe ce cale au dus-o relațiile greșite, mama o așteaptă. „Totul e cum a lăsat ea, va veni acasă, va veni”, încheie Daniela Grecu dialogul, cu o notă de speranță.