Oleg Burlacu este de profesie avocat. A ajuns în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica în decembrie 2019, în timpul Guvernului Orban I (4 nov. 2019-4 martie 2020) - Burlacu a fost mai întâi numit provizoriu.
În anul următor, el a trecut printr-o procedură de selecție și, în septembrie 2020, a semnat un contract de mandat de patru ani ca membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.
„Cât am fost noi în acea perioadă, și în provizorat, și în perioada definitivă, Transelectrica a avut valoarea acțiunilor cea mai mare”, spune Oleg Burlacu pentru Europa Liberă.
A fost surprins în iunie 2021, în timpul Cabinetului Cîțu, când acționarul principal al Transelectrica, Secretariatul General al Guvernului (SGG), a cerut înlocuirea lui din funcție. Credea că performanțele companiei vorbesc de la sine, susține Oleg Burlacu.
Fostul membru al Consiliului de Supraveghere afirmă că decizia a fost politică și, în plus, ar fi fost planificată cu câteva luni înainte, de la schimbarea prim-miniștrilor liberali.
„N-a existat o justificare, doar că venise domnul [Florin] Cîțu premier și a vrut alți oameni la Transelectrica”, spune avocatul.
Oleg Burlacu i-a avertizat pe cei de la SGG că demiterea lor e ilegală și că vor plăti despăgubiri.
Ceea ce s-a și întâmplat. Oleg Burlacu s-a adresat Centrului de Arbitraj de la Viena și a cerut drepturile care i se cuveneau prin contractul de mandat. Și a câștigat.
Compania de stat Transelectrica i-a plătit, în 2023, aproape 800.000 de lei (160.000 de euro).
Demiteri și numiri după schimbarea Guvernului
Pe 22 iunie 2021, Secretariatul General al Guvernului, în calitatea sa de acționar majoritar, a decis schimbarea membrilor Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.
Nu trecuse niciun an din mandatul de patru ani cu care fuseseră învestiți, în septembrie 2020, după ce trecuseră printr-o procedură de selecție.
Trei zile mai târziu, adică pe 25 iunie 2021, aceeași soartă o au și cei cinci membrii ai Directoratului, numiți și ei cu un mandat de patru ani, tot în 2020.
„S-a dorit schimbarea din punct de vedere politic. Practic, schimbarea a început de când Guvernul Orban a fost înlocuit”, spune Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului, demis în iunie 2021.
„De atunci, practic au tot încercat să ne schimbe, cu toate că noi ne-am făcut treaba mai mult decât cu succes și am avut chiar realizări notabile, am redus cheltuielile, am făcut profit”, mai spune Cătălin Nițu.
Seful Secretariatului General al Guvernului de la acea vreme, Horațiu Gorun, susține că înlocuirea conducerii Transelectrica a fost justificată.
Îți mai recomandăm Țară în service | Marii câștigători de pe piața energiei. Cum au ajuns firme cu zero angajați să distribuie electricitate în RomâniaGorun declară că ar fi existat un raport al Corpului de Control al Primului Ministru care a venit cu concluzia că, din punct de vedere financiar, compania nu o ducea bine. Și nu doar atât.
„Acolo au fost niște probleme de selecție, din ce-mi aduc aminte. În loc să se selecteze întâi consiliul de supraveghere, s-a selectat firma de către directorat, care a selectat consiliul de supraveghere, care a selectat directoratul. S-au selectat unii pe alții, ceva de genul, dar nu mai știu exact-exact, au trecut totuși ceva ani”, explică Horațiu Gorun.
„Controalele știți că sunt făcute ca să găsească ceva. Ei au încercat să ne înlocuiască pe noi de când a venit domnul Ciucă la Guvern (decembrie 2020, n.red.). Din momentul ăla au început atacurile asupra organelor de conducere”, spune Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului.
Disputa s-a tranșat la Centrul de Arbitraj de la Viena
Aproape toți cei schimbați din funcțiile de la Transelectrica au cerut despăgubiri la Centrul de Arbitraj de la Viena, Austria. Iar deciziile favorabile lor au început să curgă.
De ce la Viena și nu în instanțele din România? „A fost clauză explicită în contractul de mandat”, explică Oleg Burlacu pentru Europa Liberă, primul care a obținut o hotărâre favorabilă.
Până acum, pentru demiterile din 2021, Transelectrica are de plătit peste 4 milioane de lei (800.000 de euro), iar pe rol se mai află și alte dosare, din aceeași speță, cu cereri de compensații de peste 6 milioane de lei (1,2 milioane de euro).
În februarie 2022, Transelectrica a cerut în instanță anularea deciziilor prin care, în 2020, fuseseră numiți membri Consiliul de Supraveghere și ai Directoratului.
Solicitarea a fost respinsă de instanță definitiv, așa că Transelectrica e bună de plată.
În plus, compania plătește și alte despăgubiri, cerute de alți membri, din alte consilii de supraveghere sau directorate, demiși înainte de încetarea mandatelor.
Cine conduce Transelectrica?
- Compania este administrată într-un sistem dualist, de către un directorat, sub supravegherea unui consiliu de supraveghere.
- Consiliul de Supraveghere al Companiei este format din șapte membri, desemnați de Adunarea Generală a Acționarilor, în urma unei proceduri de selecție conform cu prevederile Ordonanței de Urgență privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
- Directoratul este format din cinci membri care sunt numiți de către Consiliul de Supraveghere.
Cât a plătit Transelectrica foștilor membri din Consiliul de Supraveghere și Directorat
Într-o situație financiară publicată de Compania Transelectrica sunt prezentate plățile făcute, în 2023, în contul unor foști membri ai Consiliului de Supraveghere sau ai Directoratului care au obținut decizii definitive.
Sumele plătite, în 2023, de Transelectrica unor foști membri ai Consiliului de Supraveghere.
Sunt în total 7,2 milioane de lei, adică aproape 1,5 milioane de euro.
Cea mai mare sumă i-a revenit avocatului Radu Ștefan Cernov, fost membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica între 2014 și 2015. Suma reprezintă contravaloarea unei componente variabile a remunerației plus dobânzi.
În perioada în care a fost numit la Transelectrica, Radu Ștefan Cernov era și partener la Șova și asociații - cabinetul de avocatură al fostului ministru Dan Șova, un apropiat al ex-premierului social democrat, la acea vreme, Victor Ponta.
Pe statul de plată al despăgubirilor plătite Transelectrica se mai regăsesc foști membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, și alți oameni cu legături politice.
Sumele plătite de Transelectrica, în 2023, unor foști membri ai Directoratului.
Ovidiu Artopolescu, secretar de stat în Guvernul Ponta, a fost numit în 2013 membru în Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. A primit anul trecut 119.000 de lei cu titlul de bonusuri neîncasate.
Costin Mihalache a fost consilier al Vioricăi Dăncilă și șef al Cancelariei pe vremea când aceasta a fost prim-ministru. El a primit 834.000 de lei, bonusuri și dobânzi pentru perioada în care a fost membru în CS al Transelectrica (2015-2017).
Curtea de Conturi cere recuperarea banilor
O minută a Curții de Conturi în urma unui control la Transelectrica, consultată de Europa Liberă, estimează costul total al acestor despăgubiri plătite de Transelectrica la peste 30 de milioane de lei (6 milioane de euro) în intervalul anilor 2020-2022.
Iar inspectorii Curții de Conturi ca acești bani să fie recuperați.
De la cine ar trebui recuperați acești bani? „De la Gorun, de la Cîțu”, spune Oleg Burlacu, unul dintre cei care au primit despăgubiri.
„Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că nu există o bază legală pentru responsabilizarea lor”, mai adaugă acesta.
Pentru fostul membru al Directoratului, Cătălin Nițu, responsabili sunt membrii Consiliului de Supraveghere numiți provizoriu în iunie 2021.
„Directoratul a fost destituit și numiți noii oameni de noul Consiliu de Supraveghere. Ei sunt responsabili”, spune el.
În minuta încheiată de inspectorii Curții de Conturi, în aprilie 2024, se menționează ca sumele plătite de Transelectrica ca despăgubiri pentru foștii membri ai Consiliului de Supraveghere și Directorat.
Cu referire directă la problemele de la Transelectrica, ministra Justiției, Alina Gorghiu, declara în ianuarie 2024 că e nevoie ca practica de a introduce clauză în mandat privind eventualele litigii să înceteze.
„Este greu de înţeles ce fac unele companii de stat din România! Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiţie, în instanţele naţionale române. Ca ministră a justiţiei, nu pot accepta asta”, spune ea.
„Situaţia de fapt este următoarea: la nivelul contractelor de mandat încheiate între companiile de stat din România şi membrii consiliului de administraţie /supraveghere /directorate, se introduc clauze arbitrale potrivit cărora eventualele litigii se vor soluţiona de către jurisdicţii arbitrale internaţionale (Viena, Paris, Londra etc)”, mai spunea Alina Gorghiu.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere Secretariatului General al Guvernului și fostului prim-ministru Florin Cîțu. Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.
Transelectrica
- Operatorul de transport și de sistem din Romania, cu un rol cheie pe piața de energie electrică din România.
- Administrează și operează sistemul electric de transport și asigură schimburile de electricitate între țările Europei Centrale și de Răsărit, ca membru al ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică).
- Responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcționarea sistemului și a pieței.
- Asigură siguranța Sistemului Electroenergetic National (SEN). De asemenea, reprezintă principala legatură dintre cererea și oferta de electricitate, echilibrând permanent producția de energie cu cererea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.