Analiza a utilizat șase criterii privitoare la respectarea legislației finanțelor și transparenței decizionale (Legea 52/2003 privind transparența decizională, Legea 273/2006 privind finanțele locale, Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare), cum sunt:
- publicarea la termen a proiectului de buget;
- publicarea anunțului de dezbatere;
- adoptarea bugetului în termenul legal;
- formatul deschis de publicare pe site;
- posibilitatea cetățenilor de a face observații etc.;
Ierarhia obținută arată că lipsa de transparență nu ține cont de vreo diferență între regiuni sau de culoarea politică a administrațiilor. Punctajele arată că neglijarea transparenței este o problemă larg răspândită. 36 de primării printre care Clujul, Alba Iulia, Sectorul 1 din București și Pitești nu depășesc nota 5; Baia Mare, Iași, Constanța, Sectorul 3 București, Botoșani obțin 4 puncte, iar Lugoj, Reșița, Turnu Severin, Bârlad sau Caracal au nota 2.
Bugetul pe site-ul primăriei Timișoara
În fruntea clasamentului se găsește Timișoara cu 8 puncte, urmată de cincisprezece municipii notate cu 7, printre care Satu-Mare, Suceava, Deva, Piatra Neamț, Brașov, Sectorul 2 din București, Alexandria și de altele optsprezece cu 6 puncte, printre care Oradea, Arad, Sect.2 București, Ploiești, Sf.Gheorghe, Craiova, Bacău.
De ce e Timișoara în fruntea clasamentului
„Proiectul de buget din Timișoara a fost prezentat prietenos pentru cetățeni, cu includerea principalelor elemente legate de informația bugetară, dar și prin integrarea explicațiilor legate de prioritățile de finanțare și de investiții”, motivează Funky Citizens punctajul acordat.
Municipalitatea experimentează din martie 2021 o pagină specială, transparenta.primariatm.ro, unde cetățenii pot vedea ce plăți face primăria și cum consumă direcțiile și instituțiile subordonate primăriei bugetul lunar.
Cheltuielile Poliției Locale pe aprilie 2021 pe site-ul primăriei Timișoara
La început, interesul pentru pagina plăților a fost mare, cu un trafic de peste 30.000 de vizualizări și 7.800 de utilizatori unici în prima zi, cu scădere constantă în următoarele luni, până la 6.000 de vizualizări zilnice în lunile aprilie și mai. Și interesul presei a căzut: dacă în primele două-trei zile presa locală și centrală a publicat circa 25 de articole, ulterior subiectul nu a mai fost abordat, indicând nu doar pierderea elementului de noutate, dar și un deficit de comunicare din partea primăriei.
Totuși, pentru cetățean cifrele expuse transparent par să stimuleze vigilența. Iată cum comentează un timișorean pe forum cheltuielile unor grădinițe:„Am intrat la nimereală, grădinița X - Verificare stingătoare – 357 lei. Câte stingătoare are o grădiniță, nene? Aceeași gradiniță – Adi Com Soft Program contabilitate – 714 lei – PE O LUNĂ. Bă, oameni, voi sunteți sănătoși la cap? Dati 714 lei PE LUNĂ pe un soft de contabilitate? … mi-e rău, cică avem deficit, avem nu știu ce probleme în țară …”.
Dispute: noua organigramă
Prezentarea noii organigrame a primăriei timișorene la mijlocul lui iunie nu a scăpat de controverse privind transparența. Președintele Sindicatului Liber al salariaților din Primăria Timișoara, Tiberiu Negrei, susține că documentul ar fi trebuit supus dezbaterii publice și că va ataca organigrama în contencios.
Primarul spune că acesta nu este un act cu caracter normativ, ci intern, conform Legii 52/2003 privind transparența decizională, deci nu există obligația dezbaterii publice. Pe de altă parte, sindicatul nu ar fi reprezentativ pentru cei 639 de angajați ai instituției.
Nervozitatea e în creștere, fiindcă s-a comunicat public vacantarea unor posturi de șefi, desființarea a 80 de posturi și concursuri pentru ocuparea altora. Din cele 27 de structuri ai vechii organigrame, rămân 17.
Nu am dorit o vânătoare de vrăjitoare, administrația are nevoie de fiecare om, dacă este dedicat misiunii de servire a interesului cetățenilor.Dominic Fritz, primar
„Problemele principale pe care le-am găsit în cadrul instituției sunt de ordin managerial şi funcțional. Și pe ele am încercat sa le rezolv. Ofer personalului din cadrul primăriei o şansă unică în ultimii 30 de ani de a demonstra că ştiu, că pot, că vor să servească timișorenii și orașul. Sper să valorifice această şansă şi să fie mândri de munca lor şi de poziţia lor în cadrul instituţiei. Să lucrezi în Primăria Timișoara trebuie să redevină un statut de prestigiu în comunitate.”, a afirmat primarul Timișoarei în fața presei.
Fostul viceprimar, Dan Diaconu, numără altfel noua structură:„În 2020 au fost 64 de funcții de conducere și demnitate publică, în 2021 sunt 81”, a comentat liberalul.
Primarul Dominic Fritz prezintă noua organigramă
Noua organigramă va avea 644 de posturi, din care trei de demnitari, un administrator public, 10 consilieri personali, 630 de oameni în aparatul de specialitate al primarului, dintre care 67 funcționari publici de conducere, 479 funcționari publici de execuție, 1 personal contractual de conducere și 83 personal contractual de execuție.
Încă există pereți opaci în Primăria de Sticlă
Platforma civiXtm a solicitat o analiză profesoarei Liliana Donath de la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor a Universității de Vest privind accesibilitatea site-ului primăriei din Timișoara și gradul lui de transparență.
Analiza cu numeroase recomandări și exemple de bune practici are în vedere Directiva (EU) 2015/1535 EU Open Data and PSI Directive 2019/1024. Site-ului primăriei îi lipsesc destule elemente pentru a fi inteligibilă, complexă și ușor de utilizat de către cetățeni.
Deficiențele observate pornesc de la absența viziunii și a strategiei pe termen lung care trece de ciclul electoral, și ajung la inexistența unei unități de analiză a profilului cetățeanului și așteptărilor sale, la comunicarea cu cetățenii, până la faptul de detaliu că site-ul nu are versiuni într-o limbă de circulație, că procedurile de autorizare nu sunt explicite, sau că stadiul proiectelor de infrastructură nu este prezentat.
Piața Unirii, Timișoara
Sunt date ca exemplu pozitiv site-urile primăriilor din Cluj, Oradea, Amsterdam, Londra, Melbourne. Pe site-urile acestora transpare faptul că primăriile se află în slujba comunității prin prezentări care folosesc tehnici de vizualizare diverse ca infografice, tutoriale video, jocuri etc.
La ce folosește transparentizarea instituțiilor publice? La garantarea cheltuirii corecte a finanțelor publice, spun specialiștii, la interconectarea platformelor, la urmărirea îndeplinirii promisiunilor autorităților publice, la implicarea societății civile și aducerea la vedere a acordurilor cu mediul privat, la toate acele elemente ale adminstrației care stimulează bunăstarea comunității.