Nu va fi deci suficient ca PSD să cadă sau să treacă peste pragul psihologic de 30% pentru ca una dintre tabere să-și proclame victoria. Pentru asta mai este nevoie și ca actuala coaliție să fie surclasată de opoziția mai mult sau mai puțin reunită. De scorurile obținute, nu doar de primii trei competitori- PSD, PNL și Alianța USR/PLUS- ci și de partidele aliate sau aflate în siajul acestora, depind scenariile postalegeri, soarta unor lideri ca Liviu Dragnea și Victor Orban, sau chiar schimbarea guvernului.
Sondajele apărute în ultimele două săptămâni de campanie arată un PSD aflat în declin și un PNL în ascensiune, dar scorurile fluctuează în funcție prezență, care este factorul determinant.
Atfel, sondajul IMAS , realizat la comanda Europa FM ( date culese în intervalul 2-20 mai), cotează PSD cu 21,1%, PNL cu 28,5%, Alianța USR/PLUS cu 19,6%, Pro România -9,9%, ALDE -9,8%, PMP -6,2% și UDMR -3,8%. Datele îi iau în calcul exclusiv pe cei care au spus cu certitudine că vor vota. În acestă configurație, PSD și ALDE obțin împreună 30,9%, iar PNL-USR/PLUS- 48,1%. Dacă în dreptul opoziției se mai adaugă PMP, atunci scorul crește la 54,3%. Pro Romania, partid desprins din PSD, deși este virulent contra lui Liviu Dragnea, nu poate fi trecut cu certitudine în niciuna dintre tabere.
Sondajul făcut de Novel Research, la comanda PNL, în perioada 14-19 mai, creditează PNL cu 28,1%, PSD cu 27,8%, USR/PLUS cu 14,8%, ALDE cu 7,9%, Pro România cu 7,5%, PMP cu 6,7% și UDMR cu 5%. Este vorba tot de electoratul care a spus că merge sigur la vot. Raportul putere- opoziție arată astfel: PSD-ALDE-35,7%, iar PNL-USR/PLUS- 42,9%. Adăugat PMP, opoziția ar avea 49,6%.
Mai există și sondajul CURS, realizat probabil la comanda PSD-ALDE, dar datele sunt aferente lunii aprile. Aici PSD este cotat cu 32%, PNL cu 25%, Alianţa 2020 (USR+PLUS) cu 12%, ALDE cu 10%, Pro România cu 9% și PMP și UDMR cu câte 5%. PSD-ALDE au împreună 42%, iar PNL – USR/PLUS- 37%. Dacă este adăugat PMP, scorul opoziției se ridică la 42%.
Mai multe informații vehiculate în ultimele zile pe piața sondajelor spun că PSD se va situa în jurul a 30%, dar diferența față de PNL este mică.
Oricare dintre scenariile de mai jos depinde de decizia de luni a Înaltei Curți, dacă Dragnea va fi condamnat sau nu.
Îți mai recomandăm România, ruptă de Europa. Prăpastia dintre discursul partidelor de la București și familiile politice europeneScenariul 1. PSD – 30% sau mai mult, Coaliția PSD-ALDE rămâne principala forță politică
În această variantă, chiar dacă PSD a pierdut în cei doi ani de guvernare aproape 15 procente, Liviu Dragnea va proclama victoria partidului și a alianței aflate la guvernare. Majoritatea parlamentară nu va fi în pericol în fața unei eventuale moțiuni de cenzură, iar liderul PSD își va consolida puterea în partid, fiind chiar probabil să își anunțe candidatura la prezidențiale, posibilitate anunțată săptămâna trecută, chiar dacă între timp diverși lideri de organizații și Călin Popescu Tăriceanu au spus că viitorul candidat trebuie nominalizat în forurile statutare. Dar, în mod evident, șansa lui Dragnea spre Cotroceni crește, dar ea depinde de decizia Înaltei Curți de luni, care îl poate condamna la închisoare.
Este un scenariu care îi va permite lui Liviu Dragnea să crească presiunea pe premierul Viorica Dăncilă, ale cărei ieșiri de sub tutelă s-au înmulțit în ultima perioadă. În același timp, va crește presiunea și pentru emiterea Ordonanțelor de urgență în domeniul justiției.
Referendumul. Invalidarea acestuia, în sensul neîntrunirii cvorumului de 30%, va sufla vând în pânzele tuturor- Dragnea, PSD, Coaliție de guvernare. OUG pe justiție vor putea fi date fără prea mari ezitări, ba chiar și o amnistie, sub motivul că poporul nu are nimic împotriva acestora. Președintele Klaus și partidele de opoziție care au susținut referendumul vor avea o mare problemă, li se va reproșa proasta mobilizare, neclaritatea întrebărilor și minimalizarea consecințelor. Nevalidarea cuplată cu semi-eșecul din alegeri va pune partidele de opoziție în defensivă.
Validarea referendumului și un rezultat majoritar DA va umbri succesul PSD și ar putea să pună frână unor Ordonanțe de urgență pe justiție. Acest lucru va depinde însă de prezența la vot, care ar putea fi mai mare decât cea de la europarlamentare, și de procentul celor care spun DA.
Pentru Klaus Iohannis personal ar fi o confirmare a popularității de care se bucură, așa cum reiese ea din sondajele de opinie, deschizându-i drumul spre un alt mandat. Din perspectiva partidelor de opoziție, validarea referendumului ar putea fi transformată, din punct de vedere mediatic, în victorie în alegeri.
Îți mai recomandăm Ce ascunde mișcarea lui Dragnea cu anunțul candidaturii la prezidențiale. Sociolog: E pe cai mari, PSD are 30%Scenariul 2. PSD ia sub 30%, dar Coaliția PSD-ALDE rămâne principala fortă politică
În acest scenariu, PSD iese înfrânt, pierderea față de scorul electoral obținut în alegerile parlamentare din 2016 va fi de peste 15 procente, iar Liviu Dragnea va începe să aibă probleme în partid. Puterea sa va fi diminuată atât în raport cu baronii locali, cât și cu partenerul de coaliție, Calin Popescu Tăriceanu. Totuși, este puțin probabil ca Liviu Dragnea să fie înlăturat de la conducerea PSD atâta vreme cât majoritatea parlamentară se păstrează. Candidatura sa la prezindențiale va fi însă sub semnul întrebării și vor începe disputele pe acest subiect cu Popescu Tăriceanu. Luptele interne din PSD dar și din interiorul coaliției se vor accentua, existând posibilitatea ca ele să afecteze și majoritatea parlamentară în momente complicate, cum ar fi votul la anumite legi.
PSD și Dragnea vor încerca să transforme înfrângerea în victorie, pedalând pe scorul total obținut de coaliția PSD-ALDE, dar reușita acțiunii depinde și de rezultatul obținut de PNL. Dacă cele două partide vor fi umăr la umăr, despărțite de doar câteva sutimi, atunci PSD nu are șanse de reușită în această acțiune. Dar dacă PSD surcelasează PNL la câteva puncte, chiar dacă este sub 30%, cu ajutorul media apropiate lui va reuși să escamoteze înfrîngerea și s-o transforme în victorie.
Validarea referendumului ar mări înfrângerea PSD, care ar putea să intre în defensivă în ce privește OUG-urile pe justiție. Invalidarea referendumului ar ajuta PSD să-și recalibreze înfrângerea din punct de vedere mediatic.
Îți mai recomandăm Liviu Dragnea: Anunț dacă voi candida la prezidențiale duminică seara. Luni așteaptă decizia finală în dosarul de corupțieScenariul 3. PSD ia sub 30%, Coaliția PSD-ALDE pierde supremația și, posibil, majoritatea parlamentară
Este scenariul negru pentru PSD și Liviu Dragnea, mai ales dacă PNL se plasează la câteva procente peste PSD, iar diferența Coaliție- Opoziție va fi și ea de câteva procente. În această situație, Dragnea ar putea fi înlăturat de la șefia PSD și a Camerei Deputaților, iar PSD va intra într-o perioadă de razboi intern pentru găsirea și înscăunarea unui nou lider. Deocamdată nu se pot face decât speculații privind numele acestuia. Există chiar riscul ruperii PSD, mai ales dacă Pro România obține un scor bun. Candidatura la prezidențiale a lui Dragnea iese din discuție, iar dacă PSD nu va găsi în timp util un candidat propriu ar putea fi obligat să meargă pe varianta Tăriceanu, care va fi pe cai mari. Dacă neînțelegerile pe acest subiect vor exploda, nu este exclusă nici spargerea coaliției.
Dacă însă PSD nu îl va sacrifica pe Dragnea, care are în acest moment Comitetul Executiv Central de partea sa, este posibil ca disensiunile din partid și nemulțumirile din teritoriu, ale membrilor simpli și primarilor, să fragilizeze și demobilizeze PSD în perspectiva prezidențialelor. Candidatura lui Dragnea va ieși probabil din discuție chiar dacă rămâne în fruntea PSD. Urmează o perioadă tulbure, cu inerente războaie interne pentru putere.
În acest scenariu important este ceea ce vor face opoziția și președintele Iohannis. Mai exact, dacă decid sau nu să dea jos de la guvernare PSD printr-o moțiune de cenzură, care are în noua conjunctură șanse mari să treacă.
Este vorba de fapt dacă PNL și președintele Iohannis decid intrarea la guvernare în anul alegerilor prezidențiale și cu un an înainte de parlamentare. Sunt mai multe variante:
- un guvern de uniune națională ( variantă vehiculată de Victor Ponta), care să aducă la aceeași masă toate partidele de opoziție, inclusiv Pro Romania, PMP și UDMR, lucru necesar pentru menținerea majorității parlamentare. Nu este exclusă nici cooptarea ALDE pentru mai multă stabilitate.
- un guvern minoritar PNL, susținut de USR/PLUS, de celalalte partide de opoziție, UDMR, minorități și, eventual, ALDE.
- un guvern PNL-USR/PLUS
Avantajele și dezantajele oricăreia dintre formule sunt multe, dar rămâne ideea esențială, intră sau nu opoziția la guvernare.
În acest ultim scenariu validarea sau invalidarea referendumului cade în planul doi.