Rusia dă „block” Facebook și Instagram. De ce a fost numită compania care deține platformele „organizație extremistă”

Potrivit ordinului eliberat de judecătoarea Olga Solopova, platformele de social media deținute de Meta – adică Facebook și Instagram – mai puțin WhatsApp își vor înceta „imediat” activitatea pe teritoriul Federației Ruse.

Pe 11 martie, Biroul Procurorului General a cerut ca Meta să fie recunoscută ca „organizație extremistă”, după ce compania nu a dispus ștergerea unor amenințări cu moartea postate pe Facebook și Instagram la adresa „invadatorilor ruși”.

Direcția Principală a Comisiei de Investigații a deschis la momentul respectiv un dosar în temeiul articolelor privind incitarea la extremism și susținerea terorismului (articolele 280, 205.1 din Codul Penal al Federației Ruse) împotriva angajatorilor Meta.

Reprezentantul Parchetului General, Timur Abregov, a declarat – citat de agenția de presă Mediazone – că Meta preferă promovarea surselor de informație din afara Rusiei. Potrivit lui Abregov, acest lucru duce implicit la formarea opiniei publice a rușilor.

„Credem că ceea ce inculpatul și-a permis pe teritoriul Federației Ruse este inacceptabil”, a adăugat colega lui Abregov, Natalia Gașulina.

Judecătoarea a răspuns favorabil cererii procurorilor, în condițiile în care inculpații au solicitat cu doar câteva ore înainte amânarea ședinței de judecată pentru a-și putea pregăti apărarea.

„Decizia nu se aplică activităților (aplicației, n.r.) WhatsApp (deținută de Meta, n.r.), din cauza lipsei eficienței acesteia în a disemina public informațiile”, a precizat instanța, potrivit Reuters.

O echipă din Ucraina strânge trupurile militarilor ruși căzuți pe front pentru a le oferi în locul propriilor prizonieri de război

Un reprezentant legal al companiei a insistat că Meta se opune rusofobiei (urii față de ruși), instigării la genocid sau a oricărei forme de incitare la violență, precum și cererilor de asasinare îndreptate împotriva liderilor de stat. În urma izbucnirii războiului din Ucraina, mai mulți utilizatori de pe Facebook și Instagram au cerut ca președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, să fie uciși.

Autoritățile din Rusia au dispus blocarea platformei Facebook pe 4 martie, în timp ce platforma Instagram a avut parte de aceeași soartă pe 14 martie.

Pe 10 martie, Meta a anunțat că le va permite utilizatorilor de Facebook și Instagram să posteze mesaje ce incită la violență împotriva soldaților ruși în Ucraina, Rusia, Europa de Est și regiunea Caucazului. Ziua următoare, Nick Clegg, președintele departamentului de Afaceri Globale Meta, a transmis că noile reguli se vor aplica doar în cazul Ucrainei.

„Politicile noastre au ca scop protejarea drepturilor oamenilor la exprimare ca expresie a autoapărării și ca reacție la invadarea țării lor”, a transmis Klegg pe Twitter.

„Adevărul este că, dacă am (continua, n.r.) aplicarea politicilor noastre standard de conținut fără a le ajusta, am elimina conținutul postat de ucrainenii obișnuiți ce își exprimă reziliența și furia față de forțele invadatoare, ceea ce pe bună dreptate ar fi inacceptabil”, a continuat acesta.

Nick Clegg a ținut să clarifice că Meta nu dorește să intre în „conflict” cu poporul rus și a precizat că aceasta „nu va tolera rusofobia sau orice fel de discriminare, hărțuire sau violență față de rușii de pe platforma noastră”.

În ultimii 10 ani, Rusia și-a intensificat lupta împotriva libertății de exprimare, pe fondul protestelor în masă declanșate în 2011-2012, o dată cu revenirea la putere a lui Vladimir Putin. Reprimarea libertății de exprimare a luat amploare ca urmare a deciziei acestuia de a anexa Crimeea în 2014 și de a sprijini mișcările separatiste pro-ruse din regiunea Donbas, estul Ucrainei.

Din 2012 și până în prezent, Duma de Stat (Parlamentul Federației Ruse) a adoptat o serie de legi ce limitează libertatea de exprimare și de informare a oamenilor cu acces la internet.