Propunerea legislativă a fost supusă la vot în comisiile juridică și pentru administrație din Camera Deputaților, unde PSD deține majoritatea, așa că raportul a fost unul de respingere.
Steluța Cătăniciu, reprezentanta ALDE și vicepreședinta comisiei juridice, nu a fost prezentă, deși chiar Călin Popescu Tăriceanu a declarat luni că ideea opoziției trebuie susținută deoarece alegerile în două tururi sunt ”democratice”, iar formațiunea sa ar fi avantajată. Problema e că PSD, colegul său de coaliție, ar fi dezavantajat. Motivul? PSD deține în acest moment cei mai mulți primari ( aleși în urma unui singur tur de scrutin) iar eventualele alianțe ale opoziției, și nu numai, formate pentru al doilea tur, ar putea să-l scoată din joc.
Blocajul pe care îl face PSD revenirii la două tururi de scrutin pentru alegerile locale nu este de ieri de azi, legea se târâie prin comisiile de la Camera Deputaților de peste doi ani, fără să ajungă să fie supusă, pe fond, la vot în plen.
Chichița de găsește într-un articol din Regulament potrivit căruia fiind vorba de un raport de respingere venit de la comisii, votul în plen împotriva acestuia ( de fapt, un vot pro lege) înseamnă că raportul se reîntoarce la comisii. Un cerc vicios care permite PSD să blocheze legea dând în comisii ( unde are majoritatea cu sau fără ALDE) un raport negativ.
Îți mai recomandăm Se apropie campania, UDMR schimbă foaia și va vota moțiunea opoziției împotriva lui ToaderCum se poate ieși din acest clenci? Deputatul USR, Stelian Ion, membru în comisia juridică, spune pentru Europa liberă că singura formulă este ”modificarea regulamentului în așa fel încât să se poată vota o lege în plen chiar dacă are raport de respingere”. Doar că modificarea Regulamentului nu este chiar atât de ușoară, ea depinzând tot de PSD.
Ce prevede modificarea liberarilor
La articolul 101 din proiectul inițiat de PNL se spune că: „ Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin”.
La turul al doilea participă numai candidații clasați pe primele două locuri, respectiv candidații aflați în situație de balotaj, și câștigător este candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Cine sapă groapa altuia cade chiar el în ea
Până la alegerile locale din 2012, primarii erau aleși în două tururi de scrutin, dar legea a fost modificată la ințiativa PDL și a fostului președinte Traian Băsescu.
În 2015, când s-a modificat din nou legea alegerilor locale, PNL s-a opus revenirii la două tururi de scrutin și a votat alături de PSD. Ulterior, liberalii au declarat oficial că s-au răzgândit, dar când legea a fost supusă la vot tot un singur tur a ieșit. De fapt și PNL-ului îi convenea prezervarea sistemului, fiind, după PSD, partidul cu cei mai mulți primari... obținuți într-un singur tur.
Îți mai recomandăm Iohannis, „aproape hotărât” să facă referendum odată cu europarlamentareleÎn 2016, când a guvernul tehnocrat a preluat guvernarea, premierului Dacian Cioloș i s-a cerut să dea o Ordonanță de urgență prin care să se revină la două tururi de scrutin. I-au cerut-o PNL și societatea civilă într-o mobilizare fără precedent. Dar, surpriză, deși acest lucru era prevăzut în scurtul program de guvernare prezentat publicului, Cioloș a refuzat, făcând astfel pe placul PSD. Desigur, se poate argumenta că PSD avea majoritatea în parlament și că ulterior OUG ar fi fost respinsă.
Așa se face că două rânduri de alegeri locale au decurs după sistemul unui singur tur, care, evident, favorizează marile partide.
Acum, toată lumea, cu excepția PSD, s-a răzgândit și vrea două tururi, doar că lucurile sunt mai complicate.
Demersuri pentru a schimba ceea ce actualele partide de opoziție și-au făcut cu mâna lor au avut loc, nu e vorbă. PNL, de exemplu, a făcut o plângere prealabilă la Secretariatul general al guvernului prin care a atacat HG care stabilea data alegerilor locale din 2016 și a făcut demersuri în instanță pentru ca legea să ajungă la Curtea Constituțională. Până la urmă, speța a fost discutată de Curte, dar ca urmare a unei sesizări a jurnalistului Liviu Avram. CCR, condusă la vremea aceea de Augustin Zegrean, a respins însă sesizarea jurnalistului ca ”neîntemeiată”.
Și neîntemeiată a rămas până în zilele noastre, când demersurile opoziției, la care s-a raliat, cel puțin declarativ, și liderul ALDE se izbesc de PSD care are tot interesul în menținerea sistemului cu un singur tur.