Fâșia Gaza are două „straturi”, conform Forțelor de Apărare ale Israelului. Civilii trăiesc în primul, adică la suprafață, iar cel de-al doilea strat, subteran, este locuit de membri ai Hamas, gruparea paramilitară palestiniană desemnată ca organizație teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană și alte zeci de țări.
Pe 7 octombrie, Hamas a atacat Israelul și a ucis într-o singură zi cei mai mulți civili de până acum, iar Israelul a declarat război pe scară largă și a amenințat că va distruge gruparea. În acest scop, forțele israeliene au vizat rețeaua subterană de tuneluri și buncăre de sub Fâșia Gaza.
Fotografia din 2018 arată un ofițer israelian mergând spre intrarea unui tunel de pe partea israeliană a graniței cu Fâșia Gaza. Potrivit Israelului, a fost săpat de gruparea Jihadului Islamic și duce la Kibbutz-ul Kisufim din sudul Israelului.
În ultimele decenii, această rețea subterană a fost folosită pentru contrabandă din Egipt, pentru transport, comunicații și pentru incursiuni în Israel. Astăzi, armata israeliană crede că luptătorii Hamas se ascund în subteranele Fâșiei Gaza.
Cât de mare este rețeaua
Lungimea totală și numărul de tuneluri de sub Fâșia Gaza sunt necunoscute. Aproape 2.500 de coridoare subterane au fost construite între Gaza și Egipt de când Hamas a preluat controlul asupra teritoriului Fâșiei, iar Israelul a impus o blocadă la frontieră în 2007, spune rezidenții, citați de Reuters.
Fâșia Gaza are 41 km lungime și 10 km lățime, iar granița cu Egiptul are 12 km lungime. Potrivit unui raport al ONU din 2015, peste 1.532 de tuneluri au fost construite sub graniță între 2007 și 2013, pentru a atenua impactul blocadei, urmând ca apoi să fie închise.
După cum spun cei care au lucrat la subteranele din Gaza, citați de Reuters, mai puțin de 20 de tuneluri comerciale au rămas în 2015.
„Nimeni nu poate sau nu este dispus să spună câte tuneluri cu arme au mai rămas – e un secret păstrat de Hamas și de alte grupuri armate, care au intrat ultima dată în război cu Israelul în 2014”, a scris agenția la acea vreme.
În această fotografie din 2016, un bărbat palestinian pășește într-un tunel folosit pentru exerciții militare în timpul unei expuneri de arme la o tabără de vară pentru tineri condusă de Hamas din orașul Gaza.
Tunelurile sunt, de regulă, săpate până la 30 de metri sub pământ, iar intrările lor sunt ascunse în case, moschei, școli și clădiri publice.
Hamasul a folosit tunelurile, de-a lungul timpului, și pentru a intra în Israel - nu este clar dacă acest lucru s-a întâmplat și în ultimul său atac, cel din 7 octombrie, în condițiile în care Israelul a instalat acum doi ani tehnologie de detectare a tunelurilor de-a lungul graniței sale cu Fâșia Gaza.
De cât timp există tunelurile?
Se crede că unul dintre locurile cu cea mai mare concentrație de tuneluri este orașul Rafah, care este împărțit în două - pe pământ egiptean și pe teritoriul Fâșiei Gaza. National Geographic scrie că tunelurile de sub Rafah există încă de la începutul anilor 1980, după ce în 1979 a fost semnat tratatul de pace egipteano-israelian, care a împărțit orașul în două.
La ce sunt folosite?
Inițial, tunelurile au fost construite cu un singur scop: contrabanda de mărfuri. Astfel, prin rețeaua subterană erau aduse în Fâșia Gaza: combustibil, gaz, materiale de construcție, produse agricole, animale, bunuri de lux și arme.
În 2006, atunci când Hamas a preluat Fâșia Gaza, membrii grupului au început să folosească tunelurile și în scopuri militare, iar contrabanda a crescut după ce Israelul a impus o blocadă - în 2007 - pentru a limita importurile de arme. Egiptul introduce, de asemenea, controale de-a lungul graniței sale cu Fâșia.
Zeci de mii de palestinieni au început apoi să lucreze la construirea și întreținerea tunelurilor subterane. Potrivit unui raport National Geographic publicat în 2014, rețeaua subterană era atât de dezvoltată la acea vreme, încât două treimi din mărfurile din teritoriu erau aduse prin tuneluri.
Un luptător palestinian din Brigăzile Naționale de Rezistență, aripa armată a Frontului Democrat pentru Eliberarea Palestinei, iese dintr-un tunel în timpul unei ceremonii de absolvire la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, pe 4 noiembrie 2016.
Maher Al-Tabba, un economist din Gaza, declara pentru Reuters cu un an în urmă că 30% din mărfuri au intrat prin tuneluri, iar lucrătorii tunelurilor spuneau că 80% din alimentele vândute în Gaza au ajuns prin rețeaua subterană.
Pe lângă faptul că aduc venituri, tunelurile aduc și cheltuieli pentru palestinieni. Armata israeliană acuză Hamas că a deturnat milioane de dolari din ajutorul umanitar pentru a le construi.
De-a lungul anilor, membrii Hamas au folosit rețeaua subterană pentru a stoca arme, a se ascunde și a comunica, pentru a introduce clandestin ostatici în Fâșia Gaza și pentru a pregăti și a efectua atacuri asupra Israelului.
În 2013, de exemplu, armata israeliană a descoperit un tunel lung de 1,7 km sub granița cu Fâșia Gaza, tunel folosit în atacuri.
Cu șapte ani în urmă, la începutul lui 2006, Hamas a folosit un tunel similar pentru a ataca Israelul și pentru a-l răpi pe soldatul israelian Gilad Shalit. Acest lucru a provocat o indignare publică mare în Israel, iar Shalit a fost eliberat cinci ani mai târziu, în schimbul a peste 1.000 de prizonieri palestinieni.
Cum sunt făcute
Dr. Daphne Richmond-Barack, expertă în război subteran, a declarat pentru BBC că există două tipuri principale de tuneluri sub Fâșia Gaza.
Cele care trec de obicei pe sub graniță în Israel și nu au aproape nicio fortificație, fiind proiectate exclusiv cu scopul de a invada teritoriul israelian.
Un contrabandist palestinian se roagă într-un tunel între Egipt și Fâșia Gaza în Rafah, sudul Fâșiei Gaza, duminică, 15 noiembrie 2009.
„Tunelele din interiorul Gazei sunt diferite pentru că Hamas le folosește în mod regulat. Probabil că sunt mai confortabile pentru o perioadă mai lungă de timp. Sunt cu siguranță echipate pentru o prezență mai lungă și susținută”, spune Dr. Richmond-Barack.
Potrivit acesteia, liderii grupului se ascund în tunelurile în care se află centrele de comandă și control. Le folosesc și ca linii de transport și comunicații, sunt dotate cu curent electric, iluminat si cai ferate si permit o sedere mai lunga si mai sigură.
Experta mai spune, de asemenea, că Hamas pare să fi „perfecționat arta” tunelurilor și a războiului în ultimii ani, după ce a învățat multe urmărind tacticile rebelilor sirieni din Alep și ale luptătorilor jihadiști din grupul Stat Islamic din Mosul, Irak.
Poate Israel să-i distrugă?
Israelul a atacat în mod repetat tunelurile Hamas. Cu toate acestea, există multe obstacole în calea demontării definitive a întregii rețele subterane.
Soldații israelieni intră într-un tunel descoperit în apropierea graniței dintre Israel și Fâșia Gaza, 13 octombrie 2013.
Una dintre ele este că ar putea fi puși explozibili pentru a fi detonați la intrarea armatei străine. În cazul atacurilor aeriene, clădirile în care se află ieșirile din tunel sunt amenințate.
Dr. Richmond-Barak a mai spus, de asemenea, că e posibil ca Hamas să folosească tunelurile ca scut uman, prin plasarea ostaticilor înăuntru.
Colin Clarke, director la o companie de consultanță în securitate, a declarat pentru BBC că israelienii ar putea limita riscurile trimițând drone în tuneluri, pentru a le cartografia și a identifica capcanele.
Pentru a limita cel puțin construcția viitoarelor tuneluri sub graniță, Israelul a dezvoltat o tehnologie specială de detecție.
În 2014, Tel Aviv-ul a raportat că a testat cu succes un astfel de sistem, care funcționează folosind o combinație de senzori și transmițătoare speciale de urmărire.
În 2021, instalația a fost finalizată, ceea ce a făcut mult mai dificilă realizarea tunelurilor sub graniță. Experta Dr. Daphne Richmond-Barak spune însă că există întotdeauna o mică șansă ca palestinienii să sape altele noi.
Soldații israelieni păzesc bariera de securitate fortificată de-a lungul graniței dintre Israel și Gaza la scurt timp după finalizarea acesteia în 2021.
La granița dintre Israel și Fâșia Gaza este o barieră lungă de 65 km lungime. Este formată dintr-un gard metalic suprateran, arme telecomandate și o barieră subterană din beton, pe care sunt instalați senzorii.