UPDATE - Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat decretul de redeschidere a Hagiei Sofia pentru rugăciunile islamice.
Președintele turc a semnat decretul prin care reperul istoric al Istanbulului, Hagia Sofia, a fost redat autorității religioase a țării și redeschis pentru rugăciunile islamice.
Your browser doesn’t support HTML5
Hagia Sophia poate fi transformată în moschee
Erdogan a făcut public decretul pe Twitter, la puțin peste o oră de la decizia instanței administrative a Turciei.
O instanță turcă a anulat vineri un decret guvernamental din 1934, care a transformat catedrala Sfânta Sofia (Hagia Sofia) din Istanbul într-un muzeu, deschizând calea transformării clădirii în moschee, în ciuda avertismentelor internaționale împotriva unei astfel de mișcări, transmite Reuters.
Câteva sute de persoane s-au adunat în fața catedralei la scurt timp de la decizia justiției turce
Departamentul de Stat al SUA a cerut Turciei să mențină catedrala Sfânta Sofia ca muzeu și să nu-i schimbe statutul în moschee.
„Guvernul Turciei a administrat Catedrala Sfânta Sofia ca muzeu - recunoscută oficial de UNESCO ca parte a Zonelor Istorice din Patrimoniul Mondial al Istanbulului - într-o manieră excepțională timp de aproape un secol. Solicităm guvernului Turciei să continue să mențină Hagia Sofia ca muzeu”, transmite Departamentul de Stat al SUA care amintește Turciei că s-a angajat să respecte tradițiile și istoria care au contribuit la transformarea ei în republica de astăzi, „accesibilă tuturor”.
Îți mai recomandăm Departamentul de stat al SUA solicită Turciei să mențină catedrala Sfânta Sofia ca muzeu, să nu o transforme în moscheeCatedrala este un „testament al expresiei religioase și al geniului artistic și tehnic, reflectat în bogata și complexa sa istorie de 1.500 de ani”, a spus Mike Pompeo într-o declarație de presă.
Mai mult, statutul său de muzeu a permis oamenilor din întreaga lume să acceseze și să reflecte asupra acestei „realizări magnifice”, mai spus Departamentul de Stat.
Statele Unite văd schimbarea statutului catedralei ca pe o „diminuare a moștenirii acestei clădiri remarcabile și a capacității sale de neegalat - atât de rară în lumea modernă - de a servi umanitatea ca o punte, de care e atât de multă nevoie, între tradiții și culturi de credință diferită”, mai spune documentul citat.
SUA spun că vor lucra în continuare cu guvernul Turciei pentru o „gamă largă de probleme de interes reciproc, inclusiv conservarea locurilor religioase și culturale.”
Și Patriarhia Română a intervenit în dispută în urmă cu două zile, exprimându-și susținerea pentru menținerea statutului de muzeu al catedralei.
„În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu. Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia”, a transmit Patriarhia într-un comunicat remis presei miercuri.
Hagia Sofia (din greacă de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, iar până vineri muzeu în Istanbul, Turcia.
Pe 29 mai, anul acesta, la 567 de ani de la cucerirea otomană a Constantinopolului, rugăciunea islamică a răsunat din nou sub bolta catedralei Aghia Sofia (Sfânta Înțelepciune), complet goală din cauza restricțiilor dictate de pandemia de coronavirus, relatează La Repubblica.
La slujbă a participat, însă, ministrul turc al turismului, Mevlüt Çavuşoğlu, și un imam, care a citit sura lui Fatih, „cuceritorul”, cu trimitere la Muhammad al II-lea, liderul care a cucerit orașul după un lung asediu punând capăt Imperiului Bizantin.
Instituții de presă apropiate de Sfântul Scaun și de Biserica Catolică au tras un semnal de alarmă iar multe critici au venit în principal de la Atena, guvernul elen definind „inacceptabilă utilizarea unui sit destinat altor culte”.
Răspunsul lui Erdogan a sosit prompt: „La Atena nu există nici măcar o moschee, spre deosebire de Istanbul, unde multe biserici sunt mereu active. Guvernul grec nu are legitimitate să administreze Turcia și ar trebui să evite să genereze controverse inutile. Dacă vor depăși în continuare limita, vom ști cum să răspundem”.
De la muzeu la moschee: istoria în imagini a Hagiei Sophia
„Aghia Sofia (Ayasofya) se află pe teritoriul turc, a fost cucerită, iar ceea ce se întâmplă în țara noastră are legătură cu proprietatea noastră, ne privește doar pe noi. Nu este deloc o problemă internațională, ci este o problemă de suveranitate națională”, a spus Mevlüt Çavuşoğlu într-un interviu acordat pentru 24 TV, în timp ce directorul de comunicare al biroului prezidenţial, Fahrettin Altun, a promis că muzeul va fi„ reconvertit curând” într-un loc de cult musulman: „Aveți răbdare”, a spus el, adresându-se cetățenilor turci, „ne vom asigura împreună că se va întampla acest lucru”.
Erdogan a cerut Consiliului de Stat să se pronunțe iar decizia urmează să fie comunicată miercuri, pe 2 iulie.
Hagia Sofia își așteaptă destinul, care pare să-şi schimbe ciclic destinația religioasă în funcție de cine o cucerește. Catedrală ortodoxă, apoi catolică, convertită în moschee după capturarea otomană; unde, totuși, sultanul Mehmet a ordonat să se păstreze mozaicurile prețioase, acoperindu-le, în loc să le distrugă, așa cum ar fi impus iconoclasmul islamic.
În 1935, tatăl Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, a transformat-o într-un muzeu.
Sultanul Mehmet, supranumit Fatih „Cuceritorul”, a chemat în oraş, chiar şi din îndepărtata Grecie, miniștri din toate religiile comunităților din Constantinopol, garantând libertatea de cult și inaugurând o eră a toleranței recunoscută de istorici.