Ankara consideră turcesc platoul continental al Greciei şi Ciprului, proclamându-şi în acelaşi timp "dreptul" de a interveni în contul turco-ciprioţilor chiar şi în partea de sud a Zonei Economice Exclusive a Republicii Cipru, pentru a transmite astfel un mesaj către celelalte ţări din regiune cu care se află aproape în stare de război. Site-ul grecesc liberal.gr, citat de Rador scrie că Turcia a ignorat reacţiile şi avertismentele internaţionale cu privire la faptul că această acţiune subminează legalitatea şi stabilitatea internaţională într-o zonă extrem de sensibilă: Erdogan îşi face jocurile în estul Mediteranei exact ca în Siria. Este cazul clasic în care o putere revizionistă ameninţă răstunarea status-quo-ului, punând marile puteri, UE, dar şi ale ţări din regiune în faţa unor decizii critice.
Demersul Ankarei nu priveşte doar micul stat cipriot care a înregistrat deja succese importante în domeniul consolidării drepturilor sale suverane în Zona sa Economică Exclusivă, prin implicarea unor importanţi coloşi din domeniul petrolului, ci, practic, reprezintă o mişcare ce aruncă mănuşa Greciei, Egiptului, Israelului şi chiar Uniunii Europene, pentru că încearcă să pună lumea în faţa faptului împlinit într-o regiune unde toate ţările au interese importante şi vitale.
Pentru Grecia, alegerea locului în care Ankara a trimis nava de foraj Fatih are o importanţă aparte întrucât afirmaţia că această zonă intră sub incidenţa platoului continental turcesc trimite automat la teoria Ankarei că Grecia şi Ciprul trebuie excluse total din estul Mediteranei, unde platoul continental şi Zona Economică Exclusivă ar trebui împărţite între Turcia şi Egipt.
Din acest motiv are o importanţă deosebită faptul că Egiptul, deşi ar avea de câştigat de pe urma unei astfel de împărţiri, respectă Dreptul Mării, dar şi bunele relaţii cu Nicosia şi Atena, condamnând acţiunea provocatoare a Turciei.
Intervenţia deschisă a autorităţilor de la Cairo a avut loc în condiţiile în care alegerea locului respectiv pentru realizarea forajelor contestă în esenţă un acord foarte important semnat de Republica Cipru şi Egipt cu privire la delimitarea Zonei Economice Exclusive între aceste ţări, acord pe baza căruia s-a ajuns la delimitarea nu numai a perimetrelor Zonei Economice Exclusive a Ciprului, ci şi a ZEE egiptene, unde au fost descoperite mari zăcăminte de hidrocarburi, cum ar fi zăcământul Zohr.
Săptămâna aceasta la summitul UE de la Sibiu, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, cu sprijinul guvernului grec, va ridica problema acţiunilor provocatoare ale Turciei, care ignoră în mod ostentativ apelul şi avertismentul lansat de Consiliul European în martie 2018 cu privire la evitarea oricăror acţiuni împotriva Ciprului.
Ankara a fost ameninţată că UE va lua "măsurile adecvate" "în deplină solidaritate cu Cipru", potrivit analistului grec Nikos Meletis, specializat în probelemele din Estul Mediteranei.
Unul dintre paşii următori pe care în mod firesc trebuie să-i analizeze Nicosia pentru a avea şi sprijinul Atenei este să depună la ONU coordonatele care reprezintă graniţele externe ale platoului continental - Zonei Economice Exclusive a Ciprului.
Dacă se calculează pe baza datelor actuale şi în virtutea aplicării Dreptului Mării, aceste coordonate vor reliefa existenţa unor graniţe externe între Grecia şi Cipru şi vor duce astfel la necesitatea delimitării platoului continental şi a Zonei Economice Exclusive între Grecia şi Cipru, problemă amânată din 2003 încoace.
Politica agresivă şi revizionistă a Turciei, care încearcă să se impună în acest mod extrem, ar putea dovedi că este necesară asumarea mai rapidă a unor iniţiative din partea Greciei, Ciprului şi aliaţilor acestora în regiune pentru crearea unui status quo diferit care să se bazeze pe legalitate şi pe dreptul internaţional...