Ajustările modeste care au loc în aceste zile, după eșecurile PSD și ALDE de la alegerile europarlamentare, sugerează că niciunul din aceste partide, aflate în pragul disoluției, nu mizează pe o reformare serioasă. Votul de la Comisia juridică de la Senat în favoarea ridicării imunității liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, cu toate că poate fi interpretat ca un răspuns la dorințele electoratului, în fapt este doar o întâmplare, fiindcă la Comisie din cei 10 membri, au fost prezenți doar 5. Trei dintre ei au fost „pentru”, unu „împotrivă” și doi s-au obținut. De fapt, PSD și ALDE, cele două partide din arcul de guvernământ de la București, dețin majoritatea în această Comisie, iar decizia se va lua de către plenul Senatului, condus chiar de Călin Popescu Tăriceanu. Șeful senatorilor PSD, Șerban Nicolae nu crede că printre colegii lui s-ar găsi unii care să-și fi schimbat părerea și să voteze pentru inculparea lui Tăriceanu. În Senat, ALDE și PSD au o majoritate stabilă și nu au nevoie de UDMR pentru voturile importante.
Direcția Națională Anticorupție a cerut acum șase luni ridicarea imunității lui Tăriceanu, pentru a putea începe urmărirea penală împotriva lui. Procurorii anticorupție îl acuză că în perioada în care era premier ar fi primit indirect 800.000 de dolari de la o firmă austriacă. Potrivit legii răspunderii ministeriale, parlamentarii care au fost miniștri nu pot fi inculpați fără avizul camerei din care fac parte.
Deși ALDE cochetează cu ideea ieșirii de la guvernare, înțelegând că asocierea cu PSD a fost toxică, iar electoratul i-a creditat cu un scor de sub cinci procente, totuși astăzi la Camera Deputaților, oamenii lui Tăriceanu au votat alături de PSD pentru noul șef al camerei inferioare a legislativului, după ce acest fotoliu a rămas vacant odată cu trimiterea lui Livu Dragnea la închisoare.
Tăriceanu și ALDE sunt legați de PSD cel puțin atâta vreme cât președintele senatului are nevoie de imunitate parlamentară. Doar dacă ALDE se hotărăște să-l sacrifice pe Călin Popescu Tăriceanu, partidul poate trece liniștit în Opoziție.
Deocamdată vechea alianță funcționează, iar PSD, cu toate că nu mai are legitimitate în fața alegătorilor, continuă să aibă o majoritate confortabilă cu ajutorul ALDE și UDMR.
La vârful Camerei Deputaților a fost ales Marcel Ciolacu, de 52 de ani, baron de Buzău și amic al fostului lider PSD, Liviu Dragnea, până anul trecut când a mers în rândul criticilor și a fost marginalizat. Ciolacu, face parte din generația de politicieni fără anvergură, cu studii de bază făcute la facultăți private îndoielnice, generație care a înlocuit treptat fosta nomenclatură locală de partid, preluată de PSD imediat după revoluție. S-a dovedit în ultimii ani, însă, că noii veniți, cu toate că sunt la fel de tupeiști, au o cultură politică precară și le lipsește spiritul organizatoric al predecesorilor.
Votul de duminică din România care a demonstrat sprijinul față de referendumul privind justiția și care a confirmat căderea PSD și ALDE nu schimbă radical tendințele de apărare a corupților, chiar dacă prim-ministra Viorica Dăncilă le-a spus social-democraților să nu se mai ocupe de justiție. Îndemnul va funcționa, poate, în sensul opririi legilor justiției care n-au trecut, dar nu va duce la abandonarea tovarășilor îmbogățiți de pe urma funcțiilor.