Se apropia ora prânzului când a sunat telefonul lui Ciprian Cotiga, șeful serviciului de pilotaj de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ).
Apelul venea de la unul dintre piloții care tocmai pornise în cursă. Pentru siguranța navigației, fiecare transport este obligatoriu condus, în zona maritimă a Dunării, de un pilot AFDJ.
Rolul marinarului din acea zi era unul uzual: trebuia să ducă o navă cargo, în cazul de față USKO MFU, încărcată cu 3.300 de tone de orz, din zona portului din Republica Moldova Giurgiulești – din apropiere de Galați, către Sulina/jud. Tulcea.
De aici, nava ar fi trebuit să continue fără asistența lui spre Kriti, Grecia.
Era amiaza zilei de 4 iulie 2024, iar mesajul pilotului român a înghețat pentru câteva secunde sângele colegilor săi: nava pe care trebuia să o preia era arestată de autoritățile ucrainene, în apropierea portului Reni, după un drum de nici măcar zece kilometri.
„Când am vorbit cu pilotul la telefon, mi-a zis că pe el îl lasă să coboare, dar nava să nu plece de acolo”, povestește pentru Europa Liberă Ciprian Cotiga.
Filmul unei arestări navale
Conform unor documente oficiale consultate de Europa Liberă, nava care a plecat din Portul Giurgiulești (Rep. Moldova) pe 3 iulie a fost ancorată la câteva sute de metri distanță, pe malul românesc, până a doua zi dimineață – la mila marină 71,5 (la aproximativ 15 km de Galați).
De acolo a fost preluată de pilotul român, care a plecat cu ea înspre Sulina.
Nici nu apucaseră să se încălzească bine motoarele vaporului că, după mai puțin de opt kilometri, în apropierea localității ucrainene Reni, reprezentanții Marinei Militare Ucrainene au cerut navei, prin radio, să încetinească și să pregătească scara pentru a permite accesul la bord.
„Nava era în marș, ucrainenii le-au zis «las-o mai încet, las-o mai încet»”, rememorează Cotiga discuția cu subalternul său.
Ulterior, mai mulți militari înarmați au urcat la bordul navei – care era în șenalul navigabil, zonă cu statut similar apelor internaționale.
Nava cargo USKO MFU este arestată de mai bine de două luni pe Dunăre, în apropierea portului ucrainean Reni.
Conform documentelor oficiale consultate de Europa Liberă, autoritățile ucrainene au cerut apoi ca nava să fie ancorată la țărmul ucrainean.
Pilotul a propus malul românesc, considerat mai sigur, mai ales că zona este vizată frecvent de atacuri cu drone. La insistențele militarilor, au ancorat pe malul ucrainean, în zona milei 64.
„Militarii, când au urcat, au luat echipajul și l-au dus în careul navei (încăpere care servește ca sală de mese sau de recreație, n.r.) iar pilotul nostru a rămas în cabina de comandă, sus, cu vreo doi-trei militari, Pilotul a întrebat de ce stau și i s-a spus că așteaptă un act de la un tribunal”, spune Cotiga.
Forțele de ordine ucrainene i-au transmis după câteva ore că nu au nimic cu el și că este liber să plece.
„Am luat legătura cu poliția română de frontieră, ne-au recomandat să nu mergem noi cu o pilotină să-l recuperăm, că trimit ei o navă să-l dea jos”, mai spune șeful serviciului de pilotaj de la AFDJ Galați, cel care a coordonat recuperarea pilotului de pe nava arestată.
Cu câteva minute înaintea orei 17:00, marinarul român era debarcat de pe USKO MFU pe o șalupă a Poliției de Frontieră Isaccea, de unde a fost preluat de o ambarcațiune a AFDJ Galați.
12 oameni sechestrați
Două luni mai târziu, nava este în aceeași locație, după cum o confirmă datele radarelor marine, reprezentanții AFDJ Galați și agentul navei, compania Avalon Shipping Galați. Înființată în 2012, firma îl are drept unic acționar pe cetățeanul ucrainean Vasile Sevciuc.
„Nava a fost oprită fără motiv, nu s-a dat nicio explicație de la autoritățile ucrainene. Nimănui nu i s-a explicat nimic și de asemenea nu există documente oficiale referitoare la reținerea navei USKO MFU. Nu au fost precizate condiții de eliberare a acestei nave”, a declarat pentru Europa Liberă Antonella Prosi, reprezentanta Avalon Shipping SRL.
Compania a făcut, de altfel, sesizări către oficialitățile române.
Actuala locație a navei arestate USKO MFU pe Dunăre, lângă Reni, conform portalului marrinetraffic.com, aproape de jumătatea distanței dintre Galați și Tulcea, în zona lacului Cahul
„Agentul a interpretat ca un act de piraterie, că s-au suit în șenalul navigabil și au luat nava”, a spus Ciprian Cotiga.
Conform acestuia, la bordul unei nave aflate în marș, pe șenalul navigabil, poate urca oricine dacă are acceptul căpitanului, al armatorului sau sunt reprezentanți ai Căpităniei Portuare.
Conform agentului navei, echipajul, format din cinci turci și șapte azeri, ar fi în continuare pe USKO NFU.
„Echipajul este încă la bordul navei, dar în zilele următoare ne așteptăm să părăsescă nava. Vor fi furate toate bunurile care se pot vinde de pe navă și aceasta va cădea într-o stare inutilizabilă”, au transmis reprezentanții Avalon Shipping, fără a da detalii despre situația proviziilor sau care ar putea fi destinația marinarilor.
Prima navă arestată dintr-o lungă listă neagră
Pe 11 iulie, autoritățile ucrainene comunicau public pe subiect.
Ihor Ponochovnyi, șeful Procuraturii Republicii Autonome Crimeea, declara că 21 de nave sunt arestate în contumacie (în lipsă, n.r.), pentru că ar fi ajutat Rusia să eludeze sancțiunile.
USKO MFU era prima reținută fizic.
Vaporul, care arborează pavilionul Camerunului, are drept armator (proprietar) o companie din Turcia.
Reprezentanții Procuraturii Republicii Autonome Crimeea și ai orașului Sevastopol susțin că nava a fost implicată în exportul de produse agricole prin porturile maritime închise ale peninsulei ocupate de Rusia.
Conform acestora, în noiembrie 2023, USKO MFU a intrat și a ieșit din portul din Sevastopol, încărcată cu mai mult de trei mii de tone de produse agricole destinate unei companii turcești.
„Pentru a ascunde activitatea ilegală, sistemul de identificare automată (AIS) al navei a fost oprit înainte de a intra în portul Sevastopol, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a cerințelor de siguranță maritimă”, susțin procurorii ucraineni.
Oficial ucrainean și membru al echipajului în timpul anchetei de la bordul navei arestate USKO MFU
La sfârșitul lunii mai 2024, nava a intrat în portul închis Sevastopol pentru a doua oară cu sistemul AIS oprit, pentru a descărca marfă din Turcia. Ulterior, nava a părăsit portul cu destinația Istanbul.
După pornirea sistemului AIS, la 2 iulie, nava a intrat în Giurgiulești, singurul port la Dunăre al Republicii Moldova.
„A fost o surpriză pentru noi că USKO MFU, după ce a trecut de două ori prin Sevastopol, a intrat pe Dunăre și se îndrepta spre portul moldovenesc Giurgiulești. Nava a fost reținută pe Dunăre cu ajutorul forțelor de securitate maritimă, după care procurorii au arestat-o”, Ihor Ponochovnyi, șeful Procuraturii Republicii Autonome Crimeea.
Acesta nu specifică și de ce nu au reținut vaporul la dus, când a trecut prima dată prin zona porturilor ucrainene, ci abia la întoarcere, când nava era încărcată.
În timpul percheziției navei, au fost confiscate documentația, sistemul AIS, computerele și documentația emisă de administrația de ocupație din Sevastopol.
Europa Liberă a întrebat agentul Avalon Shipping dacă USKO MFU a făcut cele două deplasări invocate de autoritățile ucrainene în portul Sevastopol, în noiembrie 2023 și mai 2024.
În cazul în care nu a fost prezentă acolo, în ce zone era nava perioadele respective?
Până la publicarea acestui material, reprezentanții Avalon Shipping nu ne-au oferit un răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.