Ucraina: la cinci ani de la victoria Maidanului, UE prelungește sancțiunile

UKRAINE -- An activist of Maidan holding a flag, makes the sign of the cross as he pays a tribute at the Maidan activists memorial also called the "Heroes of the Heavenly Hundred", referring to the people killed during the anti-government demonstration of

Ambasadorii țărilor Uniunii Europene la Bruxelles au decis, miercuri, 20 februarie, să prelungească cu încă șase luni sancțiunile impuse Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

Oficial, planul va fi propus la începutul lunii martie, iar alte 8 persoane vor fi adăugate mai târziu pe lista celor supuse sancțiunilor ca urmare a incidentului reținerii navelor ucrainene în Marea Azov.

În urmă cu cinci ani, în februarie 2014, președintele de atunci al Ucrainei Viktor Ianukovici a părăsit puterea și a fugit pe neașteptate în Rusia, unde se și află de atunci.

Manifestațiile antiguvernamentale de pe Maidan, piața centrală din Kiev, începuseră încă din noiembrie 2013, nemulțumirea pornind de la aceea că Ianukovici refuzase deodată să semneze Tratatul de Asociere cu Uniunea Europeană, tratat semnat între timp și identic cu cele de care beneficiază în același timp alte două republici foste sovietice din sfera Rusiei, Moldova și Georgia.

Tratatul acordă un statut privilegiat, ridică obligativitatea vizei și stabilește un mare număr de facilități comerciale. Rusia dorea însă să mențină Ucraina în uniunea sa vamală cu țări precum Bielorusia, Kazahstanul sau Armenia și să îi limiteze apropierea de Europa.

Furia populară în fața refuzului brusc al lui Ianukovici de a semna tratatul cu UE a declanșat manifestațiile de pe Maidan, care au strâns, din noiembrie 2013 până în februarie 2014, sute de mii de oameni zilnic, ba chiar o permanență din ce în ce mai bine organizată pe acea piață centrală, Maidanul, au manifestat împotriva guvernului lui Ianukovici.

Astăzi, după mai bine de 10.000 de morți și milioane de persoane deplasate, cu Crimeea anexată și un război civil întreținut de Rusia în Donbas, conflictul din Ucraina se apropie, ca proporții, de cel din Iugoslavia anilor 1990, dar se arată mult mai destabilizator politic.

Dar Ucraina a dezamăgit la rândul ei. Corupția rămâne îngrijorătoare, iar președintele însuși, Petro Poroșenko, a lăsat loc criticilor nerespectându-și promisiunea de a vinde, de pildă, trustul fabricant de ciocolată și dulciuri Roshen, care are fabrici și magazine în Rusia.

La fel, a dezamăgit felul arbitrar în care Poroșenko a anulat personal cetățenia fostului guvernator al Odesei, Mihail Saakașvili, fostul președinte al Georgiei, care îl critica și care acum, fără cetățenie, a trebuit să se refugieze în Olanda.

Și, desigur, legea care restrânge învățământul în limbile minorităților și care afectează și minoritatea română din Transcarpatia și Cernăuți.

Ucraina a căutat să se apropie de NATO și de Uniunea Europeană, însă o aderare este imposibilă câtă vreme părți din teritoriu sunt încă ocupate militar de Rusia.

Dincolo disfuncționalitățile reale ale tinerei democrații, Ucraina continuă să beneficieze de sprijinul occidentului și al Uniunii Europene, devenind însă, pe termen aparent nedefinit, exemplul nedorit al unei zone tampon.