Țară în service | Cum s-a transformat România din țara cea mai primitoare cu refugiații, în cea care le face bagajele: „Suntem în pragul foametei”

Guvernul României urmează să voteze un proiect prin care limitează ajutorul dat refugiaților ucraineni. Proiectul era pe ordinea de zi a ședinței din această săptămână, dar votul a fost amânat, fără explicații. Europa Liberă a încercat să o contacteze pe consilierul de stat Mădălina Turza, cea care se ocupă de problema refugiaților, dar nu a răspuns.

Unul dintre argumentele schimbării legislației, prezentat în expunerea de motive a Ordonanței Guvernului, este că „modalitatea actuală de sprijin prezintă carențe, fiind identificate riscuri de eludare a legii și, implicit, de creare a unor premise prin care scopul urmărit de statul român pe problematica acordării unor măsuri de ajutor în ceea ce privește străinii sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina aflați pe teritoriul României, să nu fie atins.”

Conform proiectului, fiecare familie ar urma să primească 2000 de lei pentru cazare, față de 70 de lei pe zi până acum, de persoană, pentru masă și cazare. Ajutorul va fi doar pentru patru luni. Ca să mai primească ceva și după această dată, beneficiarii vor trebui să se integreze în societate. În urmă cu un an, presa internațională prezenta România ca polul umanismului.

O familie de români care găzduia ucraineni primea până acum 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pe zi pentru mâncare, bani pe care trebuia să-i înmâneze refugiaților. Ajutorul nu era condiționat nicicum. Guvernul a anunțat, la final de martie 2023, că programul va fi regândit.

„Zvonuri existau de anul trecut, se discuta în cadrul ședințelor oficialilor care se ocupau de ucraineni”, explică, pentru Europa Liberă, Adela Rîpeanu, unul dintre voluntarii care au grijă de comunitatea online cu peste 280.000 de urmăritori și care au gestionat comunicarea între români și ucraineni în ultimul an - Uniți pentru Ucraina.

„Au existat critici la adresa programului „50/20”, inclusiv noi le am făcut în momentul în care a apărut, pentru că suma pentru cazare era disproporționată față de suma alocată ucrainenilor. Propriu-zis, cazarea o primeau proprietarii români și a fost un fapt care a dus la creșterea prețului chiriilor pentru garsoniere sau apartamente cu două camere în orașe precum Constanța sau București”, explică Râpeanu. De la Comisia Europeană, la final de 2022, România primise 391 de milioane de euro pentru ajutorul dat refugiaților.

Adela Ripeanu este unul dintre voluntarii care de 13 luni asigură comunicarea între refugiați și proprietarii români. Ea spune că sunt deja oameni care le-au cerut ucrainenilor să părăsească locuințele.

La ce nu se aștepta nimeni a fost cum s-a tranșat problema. Conform actului normativ pus în dezbatere publică, familiile de ucraineni vor primi 2000 de lei pe lună pentru hrană și mâncare pentru o perioadă limitată de 4 luni.

Aceasta poate fi prelungită până la 12 luni dacă ucrainenii vor participa la programe de reintegrare și își vor căuta de lucru. În proiectul de Ordonanță de Urgență se vorbește de categorii vulnerabile care ar urma să beneficieze în continuare de programul 50/20, dar, cu excepția persoanelor peste 65 de ani, nu se specifică exact care ar fi aceste categorii.

„Prin definiție, o persoană care fuge de războiul de la el de acasă, care nu are toată familia cu sine, care nu cunoaște limba, care este într-o țară străină este o persoană vulnerabilă”, spune Râpeanu.

Anunțul autorităților s-a resimțit puternic în comunitatea online de unde aceștia își iau informațiile.

„Am preluat niște plângeri de la proprietari care, auzind evident că programul nu va continua, le-au zis ucrainenilor să plece de mâine sau, după caz, peste o săptămână. Deocamdată nu sunt cazuri de oameni dați afară, pentru că e încă incertitudinea legată de ce se va întâmpla de fapt, oamenii sunt în expectativă, dar sunt proprietari care nu au această componentă de generozitate și se poate întâmpla orice”, explică Râpeanu.

Ucrainenii se gândesc ei să își facă bagajele însă. Mai ales cei pentru care e imposibil să găsească un loc de muncă - mame singure, cu mulți copii.

Katsiaryna Farmahei a venit în România cu cei doi băieți, trei pisici, patru tarantule și un câine.

Katsiaryna Farmahei este o avocată din Odesa. A ajuns în România pe 6 martie 2022 cu cei doi fii ai săi, trei pisici, patru tarantule și un câine. La momentul sosirii, copiii aveau 6 și 8 ani. Au ajuns la Bacău unde voluntarii le-au găsit un apartament și au stat până în august. Școlile din Bacău nu erau deschise pentru ucraineni și a decis să ia copiii și să se mute la București. Una dintre pisici a rămas la Bacău, la niște prieteni. Copiii nu o iartă nici acum că a despărțit familia.

Ajunsă în Capitală, s-a dovedit că apartamentul pe care-l găsise în cadrul programului 50/20 era foarte departe de școală și au hotărât să rămână să studieze la școala ucraineană online.

„Mi-a fost foarte greu cu copiii și cu numărul de animale de companie chiar și atunci când programul funcționa și nu existau întârzieri, dar acum sunt întârzieri, iar noi suntem în pragul foametei”, explică Katsairyna.

Katsiaryna Farmahei locuiește cu cei doi copii ai săi din august 2022, la București.

Ea spune că, dacă programul va fi oprit, va fi nevoită se se întoarcă în Odesa.

„În noaptea de dinainte să stăm de vorbă, la ora 1, Odessa a fost bombardată. 14 drone kamikaze au zburat deasupra casei noastre. Au fost doborâte de tunurile armatei ucrainene. Geamurile au răsunat din cauza exploziilor, iar strălucirea și flash-urile luminoase au luminat apartamentul, era la fel de luminos ca ziua. Vecinii plângeau de frică, au scris pe grupul nostru de Telegram. Trebuie să mă întorc în acest iad cu copiii mei.”

Katsairyna spune că meseria ei, cea de avocat, nu o ajută prea mult să se integreze într-o țară străină.

Sonia are 17 ani. A venit în România pe 2 martie, direct la București și a fost cazată la un hotel de care are grijă o fundație.

Sonia pleacă din România în Irlanda.

Stătea cu mama și bunica. Mergea la cursuri de limbă română și la alte activități pe care unele ONG-uri le organizau pentru copiii și tinerii adolescenți. Își continua școala online în Ucraina în speranța că va reuși să își ia diploma de absolvire. De când Ordonanța a fost publicată spre consultare publică, adulții au căutat un alt loc în lume unde să se mute. Au ales Irlanda și au plecat joi, chiar în ziua când avea loc ședința de Guvern în care urma să fie adoptată Ordonanța.

Consiliul Economic și Social - Guvernul trebuie să aducă clarificări

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil Ordonanța Guvernului Ciucă, dar cere precizie, în condițiile în care se vorbește de o sumă forfetară de 2000 de lei doar pentru cazare.

„Toți donatorii internaționali au eliminat cheltuielile de hrană din lista cheltuielilor eligibile pentru 2023, astfel încat, în prezent, nu există niciun fel de surse alternative pentru asigurarea acestor costuri, nici macar în centrele de găzduire colectivă”, se arată în aviz. Ucrainenii nu pot primi nici alocațiile pentru copii, deși au statut de protecție specială pentru că încă nu există un mecanism legislativ pus la punct pentru asta.

Alte probleme neclare pe care nu le clarifică ordonanța sunt:

• suma forfetara de 2.000 lei propusa se acorda nediferențiat, indiferent de numarul de persoane din familie. Pentru familiile cu peste 5 persoane este foarte dificil de identificat solutii de închiriere care să se poata încadra în plafonul de 2000 lei pe lună (chirie și utilități), mai ales atunci cand acest cost este menționat ca având destinațe de acoperire a cazării, prin urmare este de presupus că va fi decontat prin depunerea justificativelor/contractului de închiriere.
• noua lege ar putea face loc posibilității fraudării legii. „Dupa cum este cunoscut, costul chiriilor în orașele unde sunt refugiați ucraineni este foarte mare (București, Constanța, Iași, Brașov. Asta va duce la nedeclararea statutului marital al părinților, ori al gradelor de rudenie dintre membrii aceleiași familii, pentru a se putea accesa mai multe subvenții în aceeași familie. Statutul marital al membrilor familiei nu poate fi verificat nici în prezent și va conduce inevitabil la solicitări de sume forfetare mult mai numeroase decât numărul real al familiilor aflate în România;
• nu este clar din textul proiectului de act normativ dacă sunt necesare sau nu documente justificative pentru decontarea sumei forfetare de 2000 lei pe familie.

Integrarea copiilor în școlile din România, cea mai dificilă problemă

Pentru integrarea pe piața muncii a mamelor cu mai mulți copii, o soluție ar fi integrarea în prealabil a copiilor în sistemele educaționale românești. Peste 3.000 de copii ucraineni sunt în centrele din București, unde li se acordă asistență și educație în diferite forme. Centrele sunt create de Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și beneficiază și de sprijin din partea unor asociații internaționale. Cosmina Simiean explică de ce este în continuare dificilă integrarea.

„Problema este că ei nu se duc în școlile românești. Ei spun că sunt hotărâți să plece. Îi întrebăm când vor pleca și spun peste o lună, peste două, să nu mai avem nevoie de generatoare, de benzina ca să ne încălzim. Cei care sunt în România sunt mereu pe picior de plecare. Faptul că ei se plimbă România-Ucraina în permanență nu-i ajută deloc pe copiii aceștia”, explică Simiean.

Directoarea DGASMB, Cosmina Simiean, spune că ar trebui un dialog real pentru ca ucrainenii să înțeleagă beneficiile înscrierii în sistemul de învățământ românesc.

Mulți dintre copii participă la cursurile online organizate în Ucraina, dar soluția este ineficientă „pentru că sunt profesori care nu mai au curent. Au mai fost discuții că atâta vreme cât își cunoșteau profesorul, era ok pe online, dar e foarte greu pentru un copil să se conecteze la o persoană pe care nu o cunoaște.”

De aceea, pentru integrare, Simiean crede că „de la Guvern ar trebui venit și stat la masă serios și spus că, atâta vreme cât sunt aici, lăsați-i să facă școală în România”.

„Sistemul s-ar pregăti. Așa, șchiopătând, cum e sistemul educațional din România, ar apărea soluții, cu ajutorul profesorilor plătiți de ONG-uri, organizațiilor internaționale, hub-urilor.”

Kseniia Honcharova își dorește să meargă la Limbi Străine sau la Jurnalism în România.

Kseniia are 17 ani și este în ultimul an la liceu în Ucraina. Merge la școală online și speră să termine și să obțină diploma de absolvire. Ar vrea să meargă la o facultate în România, dar nu a găsit pe site-urile universităților nicio ofertă pentru ucraineni.

„Nu știu exact acum ce aș vrea să fac, dar o să mă duc la o facultate care acceptă ucraineni, acum acesta este singurul criteriu pe care îl iau în calcul, deși aș visa să merg la Facultatea de Limbi Străine sau la Jurnalism”, a explicat Kseniia pentru Europa Liberă.

Chiar dacă programul se va termina, e hotarâtă să stea aici, până va găsi o soluție pentru a ajunge la studii. Va sta și mama ei care își dorește ca, după ce Kseniia ajunge în sistemul de învățământ romînesc, primește cazare la cămin și, eventual, bursă, să plece înapoi acasă.

Precedentul

Guvernul Ciucă nu este la prima măsură luată pe repede înainte în ceea ce privește limitarea unor facilități pentru ucraineni. Pe 27 decembrie, Executivul a anunțat că, din 2023, aceștia nu vor mai beneficia de transport gratuit în România, ci doar de un singur drum. Asta face dificilă plecarea pentru cei care doresc să părăsească Ucraina pentru prima dată pentru că trebuie să știe clar unde trebuie să ajungă și să aibă deja aranjată cazarea acolo.

Aprilie 2022 - România polul umanității

În urmă cu fix un an, solidaritatea românilor față de refugiații ucraineni a ținut prima pagină a ziarelor din multe colțuri ale lumii. Jurnaliștii erau impresionați de mobilizarea masivă a societății civile în condițiile în care consemnau tensiuni istorice între cele două state.

Ultimele date ale Poliției de Frontieră arată că, pe data de 4 aprilie 2023, pe sensul dinspre Ucraina, au intrat în țară 7004 cetățeni ucraineni. În aceeași dată, au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 140.640 de persoane, cetățeni români și străini și peste 41.350 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 70.500 de persoane.. Din data de 10 februarie 2022, până la data de 04.04.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 3.913.351 cetăţeni ucraineni.