Actualizare (2): Congresul UDMR a lansat documentul ”Viitorul în Transilvania”, noul program al UDMR, în care se precizează că scopul Uniunii rămâne crearea unei societăţi maghiare transilvănene cu drepturi depline, urmând să se acţioneze pe două direcţii.
Potrivit documentului ”Viitorul în Transilvania” lansat, sâmbătă, la Congresul UDMR, în deceniile următoare, Transilvania va fi din ce în ce mai „liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste” şi îşi va găsi propria voce.
„Scopul nostru rămâne în continuare crearea unei societăţi maghiare transilvănene cu drepturi depline şi acesta este cadrul în care trebuie să redefinim, să ne imaginăm Transilvania secolului XXI şi comunitatea maghiară din cadrul acesteia. Sunt două principii, două direcţii care ne vor defini politica şi activitatea în cele ce urmează. Prima este transilvanismul, a doua este competitivitatea. În deceniile următoare, Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de reţeaua aspiraţiilor centraliste, găsindu-şi propria voce şi dezvoltându-se puternic în termeni economici şi culturali”, se arată în noul program al UDMR
Reprezentanţii UDMR consideră că şi românii din Transilvania sunt interesaţi de aspectele menţionate, astfel încât este nevoie de un ”transilvanism pragmatic”.
Potrivit noului Program al UDMR, succesul Transilvaniei şi al comunităţii maghiare, trebuie să găsească aliați: "politicieni români din Transilvania, organizaţiile profesionale maghiare şi române, intelectuali, instituţiile culturale şi mediatice - care împărtăşesc viziunea asupra dezvoltarea regiunii. Scopul nostru fundamental este ca dezvoltarea comunităţii maghiare din Transilvania, din punct de vedere economic şi social, să se concentreze asupra sectoarelor cheie ale secolului XXI, devenind partenerul egal al societăţii româneşti din regiune”.
De asemenea, UDMR urmăreşte creşterea competitivităţii maghiarilor din regiune, atât în Transilvania, cât şi în România şi Europa, reprezentanţii Uniunii fiind conştienţi de faptul că situaţia socială şi puterea economică a maghiarilor din Transilvania este în mai multe aspecte inferioară celor ale naţiunii majoritare.
„Politica anti-Transilvania din ultimii 100 de ani - discriminarea instituţionalizată din punct de vedere politic care vizează comunitatea maghiară - a jucat un rol decisiv în creşterea dezavantajului nostru competitiv. Ne referim în special la inegalităţile regionale semnificative într-o structură spaţială, unde majoritatea maghiarilor trăiesc în regiunile periferice, mai puţin dezvoltate ale Transilvaniei. Această situaţie poate fi depăşită doar prin reducerea inechităţilor, prin consolidarea economică a regiunilor locuite de maghiari şi prin creşterea eficienţei reţelei de învăţământ, care asigură o educaţie de calitate. Obiectivul nostru este o societate maghiară în Transilvania cu membri puternici din punct de vedere intelectual - competitivi, inovativi, creativi şi de succes - care sunt totodată mândri de faptul că sunt maghiari, că sunt transilvăneni”, se subliniază în ”Viitorul în Transilvania”.
Pentru a ajunge la un acord cu privire la principiile de bază ale viitorului comun, UDMR va lansa o nouă campanie de consultare publică a populaţiei maghiare din Transilvania.
Actualizare (1): Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, cu unanimitate de voturi, că steagul roșu, alb și verde este simbolul național al comunității maghiare din România, alături de steagul Ținutului Secuiesc, de imnul Ungariei și de imnul Ținutului Secuiesc
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarant în discursul de prezentare a programului Uniunii pe următorii patru ani că “în politică ne asociem cu cine putem şi nu cu cine am dori sau cu cine am avea posibilitatea să fim mai aproape din punct de vedere ideologic"
Liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România a vorbit despre nevoia de “pragmagism” a UDMR la Congresul al 14-lea a Uniunii, explicând că în cei 30 de ani de când există această formațiune, obiectivele ei nu s-au schimbat, ci doar s-au adaptat noilor mijloace de a face politică. Și susținerea acordată în ultimii doi ani de UDMR, guvernării PSD-ALDE, este bazată tot pe “pragmatism” susține liderul maghiar: un pragmatism care răspunde însă necesităților comunității maghiare. “Am luat în considerare dorinţa majorităţii şi am respectat-o întotdeauna” adaugă Kelemen Hunor: ”ne-am coalizat cu liberalii şi în altă parte am lucrat împreună cu social-democraţii. Asta în funcţie de posibilităţile care erau date în autoritatea locală respectivă"
“Suntem împreună în această Uniune”, a argumentat Kelemen Hunor, în primul rând fiindcă maghiarii sunt “transilvaniști”, pragmatici, responsabili.
Liderul UDMR a spus că Uniunea nu a intrarat la guvernare alături de PSD și ALDE, fiindcă nu erau “asigurate condițiile necesare”, notând că nici nu putea vota împotriva acestei coalții, câtă vreme partidele din opoziție “au atacat” permanent UDMR.
Vicepremierul Guvernului Ungariei, Zsolt Semjén, prezent la deschiderea Congresului, a ținut să sublinieze că “românii din Ungaria cântă imnul României şi arborează steagul românesc pe clădirile lor, de câte ori doresc”. Această declarație este o formă permanentă de răspuns, față de plângerile primarilor din Ținutul Secuiesc și în general a incidentelor care au loc de fiecare date la 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni. Oficialul de la Budapest a ținut să aminteascăevoluțiile din regiune: Ungaria şi-a reglat relaţia cu Serbia, iar în cadrul Grupului de la Vişegrad (V4) colaborează "minunat" cu Slovacia, Budapesta fiind pregătită să colaboreze şicu România.
În discursul său, vicepremierul Guvernului Ungariei a notat că acei alegători maghiari transilvăneni, care au votat UDMR cu o majoritate covârşitoare la alegerile din România, iar la cele din Ungaria – Fidesz, au forţat partidele de guvernământ din
Ungaria şi UDMR-ul să colaboreze. Budapesta nu poate accepta nimic din ce-ar „slăbi” UDMR. Colaborarea pe această axă ajută România și Ungaria să absoarbă mai multe fonduri europene, socotește oficialul ungar. Este vorba de fapt despre proiecte pe care le face Budapesta pentru maghiarii din Transilvania, proiecte care se ridică anual la câteva milioane de euro.