Uniunea Europeană vs China. Planurile UE pentru supremație în dezvoltarea infrastructurii globale

Planurile pentru Global Gateway, care au fost făcute publice pe 1 decembrie, urmăresc să mobilizeze o sumă de până la 300 miliarde de euro în perioada 2021-2027, constând în resurse de la UE, de la instituții financiare europene, bănci de dezvoltare și statele membre.

Vor fi, deci, investiții publice și din sectorul privat pentru a construi o infrastructură menită „să consolideze rețelele digitale, de transport și de energie” în jurul lumii și să investească în „proiecte care pot fi realizate cu standarde înalte, bună guvernare și transparență”.

„Global Gateway, noua strategie europeană urmărește să stimuleze legăturile inteligente, curate și sigure în mediul digital, energie și transport și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume. Reprezintă conexiuni durabile și de încredere, care funcționează pentru oameni și planetă, pentru a aborda cele mai presante provocări globale, de la schimbările climatice și protecția mediului până la îmbunătățirea siguranței sanitare și stimularea competitivității și a lanțurilor globale de aprovizionare”, explică UE.

Planurile strategice ale Uniunii vin în contextual în care multe țări occidentale încearcă să joace un rol mai important în finanțarea infrastructurii din lumea în curs de dezvoltare și să anuleze BRI, un instrument strategic important pentru Beijing pentru a-și extinde influența globală.

Sub masca BRI, China a investit sute de miliarde de dolari în infrastructura din alte țări, stimulând comerțul și deschizând calea pentru a crea legături politice și economice în întreaga lume, din America Latină până în Africa și Asia Centrală.

Planurile UE nu menționează explicit BRI, proiectul de politică externă al liderului chinez Xi Jinping, dar Global Gateway este conceput ca un program alternativ, care se va concentra pe furnizarea unei „abordări etice” a finanțării infrastructurii „bazată pe valori”, pe concurență loială și deschisă.

„Global Gateway va investi în stabilitatea și cooperarea internațională și va demonstra modul în care valorile democratice oferă certitudine și corectitudine durabilitate pentru parteneri și beneficii pe termen lung pentru oamenii din întreaga lume”, se arată în document.

Răspuns la BRI

Lansată cu surle și trâmbițe de către Xi, BRI a fost susținută de organizații internaționale și de peste 150 de țări, inclusiv multe din Occident, deoarece și-a extins domeniul de aplicare de la porturi, conducte și drumuri pentru a include tehnologia digitală, sănătatea și energia verde.

Președintele chinez Xi Jinping ține un toast după un discurs la banchetul de bun venit pentru liderii care participă la Forumul Belt and Road de la Beijing, în aprilie 2019.

Dar deziluzia crescândă în rândul țărilor partenere față de proiectele rezultate, cererea globală în ascensiune pentru mai multe investiții și neliniștea sporită cu privire la implicațiile strategice ale BRI au deschis ușa pentru apariția alternativelor.

„Bruxelles-ul încearcă să se diferențieze de ceea ce a oferit China”, a declarat pentru RFE/RL Jonathan Hillman, directorul Proiectului Reconectare Asia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). „Când vine vorba de probleme de mediu, transparență și durabilitate, UE are un brand puternic și atractiv pe care îl poate valorifica”.

BRI a fost, de asemenea, subminată în ultimii ani de întrebări cu privire la valoarea comercială a multora dintre proiectele sale, de îngrijorări tot mai mari cu privire la practicile neclare de creditare, dar și față de faptul că este un vehicul pentru controlul chinez.

Controversele proiectelor chinezești în lume

Preocupările legate de datorii și de transparență au marcat proiecte finanțate de chinezi în întreaga lume, din Sri Lanka până în Pakistan, Uganda și Kârgâzstan.

Acțiunile susținute de Beijing în Ungaria, cum ar fi o potențială universitate chineză în Budapesta, finanțată printr-un împrumut de 1,5 miliarde de dolari, și o cale ferată care leagă Budapesta de Belgrad, finanțată printr-un împrumut de 1,9 miliarde de dolari, s-au confruntat cu reacții publice din cauza acuzațiilor de corupție și a lipsei de transparență în ceea ce privește detaliile privind contractele de împrumut.

În Balcani, proiectele chineze au fost acuzate de daune aduse mediului, de practici de muncă necorespunzătoare, precum și de îngrijorări legate de datorii, cum ar fi controversata autostradă de 1 miliard de dolari finanțată de chinezi în Muntenegru.

„BRI a ridicat mizele și a făcut factorii de decizie din Occident mai conștienți de consecințele strategice ale neimplicarii în infrastructură”, a spus Jonathan Hillman. „Beijing-ul a creat, de asemenea, o oportunitate pentru alternative de calitate superioară prin propriile greșeli. Este greu de imaginat că Global Gateway exista dacă nu ar fi fost BRI”.

Potrivit proiectului, Global Gateway are un accent global, dar un oficial al Comisiei Europene care nu a fost autorizat să vorbească cu mass-media a declarat pentru RFE/RL că inițiativa va acorda prioritate pentru investiții Africii și Asiei. Planul UE va urmări, de asemenea, să se concentreze pe investițiile în domenii legate de digitalizare, sănătate, climă, energie și transport.

Coordonarea planurilor UE și obstacolele din fața lor

Proiectul menționează, de asemenea, că Global Gateway va urmări să se alinieze cu alte planuri de infrastructură adoptate la summit-ul Grupului celor șapte (G7) din Regatul Unit din iunie, inclusiv cu inițiativa „Build Back Better World” (B3W) a președintelui american Joe Biden.

Planul SUA și-a propus să ajute la reducerea nevoii globale de investiții în infrastructură prin colaborarea cu țări precum Australia, India și Japonia, precum și cu noua inițiativă a UE.

Cel mai mare obstacol va fi modul în care Bruxelles-ul și partenerii săi vor putea valorifica puterea financiară pentru a rivaliza cu Beijingul în investiții în infrastructură, a declarat Andreea Brînza, vicepreședinte al Institutului Român pentru Studiul Asia-Pacific, pentru RFE/RL. „Cel mai mare obstacol poate fi costul implementării proiectelor [cu standarde înalte]”, a spus ea. „Țările în curs de dezvoltare chiar au nevoie de infrastructură, dar dacă este prea scumpă, nu își pot permite, vor exista, în plus, și probleme de profitabilitate”.

Luate împreună, Statele Unite ale Americii, Europa, Japonia și altele au depășit cu mult China în ceea ce privește finanțarea în ultimii ani, deoarece ritmul investițiilor prin BRI a încetinit de când a atins un vârf în 2017.

Rămâne de văzut cum Global Gateway poate fi coordonat cu alte programe precum B3W și atrage fondurile necesare, dar proiectul are sprijin la nivel înalt la Bruxelles, iar cifra de 340 de miliarde de dolari marchează o majorare substanțială față de o sumă anterioară atașată inițiativei.

„Cea mai mare provocare a UE va fi să găsească combinația perfectă de infrastructură de calitate și prețuri accesibile”, a spus Brînza. „Dacă UE poate îmbina standarde înalte cu costuri accesibile, cu siguranță va reuși, mai ales având în vedere că BRI trece printr-o fază de dezamăgire și critică”.