Ancheta ar viza în special încercările Rusiei de a manipula opinia publică și de a submina democrația.
Comisia Europeană suspectează că moderarea reclamelor de către Meta ar fi fost „insuficientă”, făcând trimitere la o amplificare a spoturilor plătite care ar putea afecta „procesele electorale și drepturile fundamentale, inclusiv de protecție a consumatorilor”, potrivit comisarului UE pentru protecția pieței interne, Thierry Breton.
Acțiunile oficialilor europeni au loc în acord cu legislația privind serviciile digitale, care reglementează moderarea conținutului publicat pe rețelele sociale, cunoscut ca Digital Services Act (DSA). Prevederile oferă puteri sporite instituțiilor Uniunii Europene (UE) și cer ca platforme sociale precum Facebook și Instagram să gestioneze riscurile de dezinformare, în special cele din timpul campaniilor electorale și alegerilor, notează DPA.
Inteligența artificială, implicată
Oficialii europeni suspectează că sistemul de moderare a conținutului reclamelor politice al Meta ar fi „inadecvat”, astfel încât permite promovarea conținutului generat de inteligența artificială, în special deepfake-uri, cu scopul de a manipula opinia publică.
Astfel de situații au avut loc și în Republica Moldova, unde în mai multe rânduri, clipuri video deepfake cu imaginea președintei Maia Sandu au fost distribuite în mod repetat pe Facebook.
Imagine dintr-un clip video deepfake, ce o reprezintă pe președinta Maia Sandu, promovat pe rețeaua de socializare Facebook.
UE suspectează, de asemenea, că Facebook și Instagram ar putea reduce vizibilitatea în fluxurile de recomandări a conținutului politic al conturilor care difuzează o cantitate mare de material politic - o practică cunoscută sub numele de shadowbanning - și că nu sunt transparente în această privință cu utilizatorii, ceea ce ar constitui o încălcare a Digital Services Act (DSA).
O a treia preocupare este decizia Meta de a elimina treptat Crowdtangle, un instrument utilizat de cercetători, jurnaliști și grupuri ale societății civile pentru monitorizarea în timp real a postărilor în tendințe din social media, inclusiv în timpul alegerilor. Comisia acordă Meta cinci zile pentru a răspunde cu informații privind modul în care va remedia lipsa unui astfel de instrument, transmite AP.
Comisia mai anchetează și dacă instrumentele Meta pentru semnalizarea conținutului ilegal de către utilizatori sunt suficient de bune - există suspiciunea că ele ar fi complicate și greu de accesat.
O nouă lege privind publicitatea politică
Majoritatea marilor rețele sociale au semnat în ultimii ani un cod de practică voluntar privind dezinformarea, care pune accentul pe faptul că platformele lor nu promovează conținuturi înșelătoare și nu le recompensează cu venituri din publicitate. X, fostul Twitter, deținut de miliardarul american, Elon Musk, s-a retras din acord în luna mai a anului trecut.
Apoi, în decembrie, Comisia Europeană a deschis o investigație în privința X privind posibile încălcări ale DSA, în special după atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.
În cazul constatării unor încălcări, Comisia poate amenda companiile cu până la 6% din veniturile lor globale dacă acestea nu abordează în mod adecvat astfel de riscuri.
În plus, în martie, UE a adoptat o nouă lege privind publicitatea politică, care stabilește norme privind transparența, cerând informații despre finanțatorii publicității și utilizarea datelor cu caracter personal pentru a direcționa publicitatea politică către anumite categorii de public. Însă prevederile vor intra în vigoare abia la finele anului viitor.
Sancționat de SUA și UE, Șor continuă să fie prezent pe Facebook
În ianuarie, o publicație specializată în IT a descoperit că oligarhul fugar Ilan Șor a reușit să plaseze „publicitate politică” pe Facebook înaintea alegerilor locale moldovene, deși fusese oprit să facă asta, din cauza sancționării sale de către SUA.
Publicația online WIRED a susținut că proprietara Facebook, compania Meta, a câștigat astfel peste 200.000 de dolari dintr-o campanie pe Facebook în care, vara și toamna trecută, Ilan Șor a promovat narațiuni pro-Kremlin și a căutat să influențeze scrutinul local din noiembrie.
Problema rămâne actuală și în prezent, Ilan Șor și membri importanți ai fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, continuând să fie promovați prin intermediul publicității politice sponsorizate de mai multe pagini de Facebook.
Îți mai recomandăm Pisici, comunism și Iisus. Zeci de pagini de Facebook create doar anul trecut au sute de mii de urmăritori fiecare
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.