UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după aproape patru ani de război

Uniunea Europeană pregătește o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, a 20-a de la invazia la scară largă a Ucrainei – scopul e ca măsurile să fie aprobate de toate statele membre ale UE la sfârșitul lunii februarie, pentru a coincide cu ziua în care se împlinesc patru ani de la începutul invaziei Moscovei în Ucraina.

Comisia Europeană, care propune pachete noi, ar vrea să aibă – încă din week-endul acesta, 24-25 ianuarie – o rundă de discuții cu statele membre, referitoare la noile măsuri propuse și la potențialele „linii roșii”.

Puțini oficiali europeni cred că măsurile vor fi ample și puternice, având în vedere că este nevoie de unanimitate în cadrul blocului comunitar și că există o reticență la Bruxelles în a adopta măsuri care ar putea afecta și economia europeană deja aflată în dificultate.

Unele lucruri sunt însă clare: UE va adăuga mai multe nume pe lista neagră a interdicțiilor de vize și a înghețării activelor, pe care sunt deja aproximativ 2.700 de persoane și entități.

Îți mai recomandăm Noile sancțiuni asupra petrolului rusesc au lovit rafinăriile din India și Turcia. Intră China în scenă?

Flota fantomă

Mai multe vapoare care aparțin flotei-fantomă a Kremlinului vor fi supuse unei interdicții din partea UE – pe listă sunt deja aproximativ 600 de nave despre care Bruxellesul consideră că transportă petrol rusesc, încălcând plafonul prețului petrolului impus de Grupul celor Șapte, care se situează acum la 47,60 dolari pe baril.

UE estima la sfârșitul anului trecut că în jur de 35% din toate navele care au transportat petrol rusesc au făcut acest lucru în conformitate cu plafonul prețului petrolului, iar 65% sunt parte a flotei-fantomă, care încalcă plafonul.

Probabil că cea mai importantă nouă sancțiune potențială este o așa-numită interdicție totală a serviciilor maritime împotriva oricărei nave care transportă resurse rusești pe bază de carbon, care ar viza ambele categorii menționate mai sus.

Această „interdicție maritimă” a fost prezentată în documente informale privind alte sancțiuni împotriva Rusiei, elaborate de Letonia, Lituania, Olanda și Suedia, respectiv – toate văzute de RFE/RL.

Îți mai recomandăm Confiscarea unui petrolier rus de către SUA readuce în atenție „flota fantomă” care brăzdează mările lumii

Dar cum tările din acest cvartet sunt cunoscute în blocul comunicat drept „șoimii sancțiunilor”, s-ar putea ca măsura să nu aibă succes în cele din urmă, dar RFE/RL înțelege că ideea câștigă teren la Bruxelles.

Ideea măsurii ar fi că le-ar interzice tuturor operatorilor economici ai UE să furnizeze servicii oricărei nave care transportă petrol, gaze sau cărbune din porturile rusești.

Ceea ce depășeste în mai multe feluri sancțiunea legată de plafonul curent de prețuri.

În primul rând, include gazele și cărbunele.

În al doilea rând, ar viza toate navele, nu doar pe cele deja sancționate.

Și în al treilea rând, prețul de vânzare al petrolului devine irelevant.

În realitate, acest lucru ar împiedica complet navele Uniunii Europene să transporte energie rusească, în timp ce navele non-UE ar putea continua, dar nu s-ar putea baza pe serviciile și asigurările portuare ale UE.

În mod curios, Olanda pledează, de asemenea, pentru o modalitate prin care navele flotei fantomă să fie casate și reciclate prin crearea unui mecanism de exit. Modul exact în care ar funcționa acest lucru nu este detaliat în documentul olandez, dar ar implica, probabil, stimulente financiare majore pentru ca proprietarii de nave să coopereze cu autoritățile portuare ale UE, în loc să lucreze pentru Kremlin.

Îți mai recomandăm Ce se întâmplă cu o flotă-fantomă când e sancționată? Studiu de caz: nava Mikati

Sancțiuni în energie?

Documentul celor patru propune și alte sancțiuni din domeniul energetic care e puțin probabil că vor fi acceptate, dacă ne gândim la faptul că au fost deja respinse până acum de diverse alte capitale ale UE. Acestea includ sancțiuni împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil – pe care Marea Britanie și Statele Unite le-au impus deja.

În mod similar, există încă ezitări în a ataca Rosatom, compania de energie nucleară de stat a Rusiei, chiar dacă ar putea exista posibilitatea vizării cu sancțiuni a conducerii companiei, interzicând toate contractele noi cu firma și chiar oprind importurile de uraniu în bloc din Rusia, în valoare de peste 116 miliarde de dolari pe an, având în vedere că UE l-ar putea obține din alte surse.

Îți mai recomandăm Activele globale Lukoil, sub presiune. Țările și companiile caută soluții înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor SUA

Lituania pledează, de asemenea, pentru sancțiuni împotriva PipeChina, o companie deținută de Beijing, implicată în achiziționarea de gaze naturale lichefiate din Rusia.

Cum Bruxelles-ul este din ce în ce mai deschis să demonstreze că poate viza și China pentru sprijinul financiar și politic acordat războiului Moscovei, acest lucru s-ar putea întâmpla, chiar dacă multe state membre ale UE sunt precaute în a fi prea dure față de Beijing din cauza mizelor economice implicate și a fricii de represalii.

În schimb, este de așteptat ca noile măsuri să se concentreze pe acoperirea lacunelor din sancțiunile deja impuse prin scurtarea datelor de eliminare treptată a interdicțiilor de import pentru fierul, oțelul și nichelul rusesc de la sfârșitul acestui deceniu până, eventual, la sfârșitul acestui an.

Eludarea sancțiunilor

Mulți doresc, de asemenea, eliminarea treptată a importurilor de îngrășăminte rusești – blocul a importat anul trecut îngrășăminte în valoare de 1,6 miliarde de dolari.

În 2025, blocul a fost de acord să impună treptat tarife pentru îngrășămintele rusești, dar aceste măsuri nu vor deveni prohibitiv de mari până în 2028, când vor ajunge la 430 de euro pe tonă. Prin urmare, ar putea exista o mișcare de creștere substanțială a tarifelor mult mai devreme decât se preconiza inițial.

Îți mai recomandăm Parlamentarii europeni cresc presiunea: sunt vizate îngrășămintele din Rusia și Belarus

Mai este și chestiunea eludării sancțiunilor, care probabil că va fi abordată.

În documentul privind sancțiunile, Letonia a subliniat, ca exemplu de astfel de activitități, că a observat „volume neobișnuit de mari de export de placaj de mesteacăn din țări terțe cu capacitate de producție locală limitată sau nesemnificativă, precum Georgia, Egipt, Uzbekistan, Armenia, Liban și Kârgâzstan, către piața UE”. Se crede că produsul provine de fapt din Rusia și Belarus - ambele având regiuni cu păduri comerciale de mesteacăn.

Placajul de mesteacăn din Belarus și Rusia are deja interdicție de import din partea UE, măsurile fiind extinse recent la Kazahstan și Turcia, după ce Bruxelles-ul a declarat că a identificat o eludare a sancțiunilor.

Este așteptat ca aceste tipuri de măsuri să se extindă și mai mult în viitorul apropiat.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.