UE și SUA critică Belarusul după noi arestări în masă ale dizidenților politici

Regimul politic din Belarus condus de Aleksandr Lukașenko urmărește constant să reprime opoziția politică, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

UE și SUA au criticat Belarusul pentru o serie de arestări pe care le consideră motivate politice. Grupurile pentru drepturile omului au declarat că peste 150 de persoane au fost reținute sau interogate de serviciul de securitate din Belarus.

Autoritățile de la Bruxelles spun că regimul Lukașenko își continuă „tacticile deplorabile” de intimidare și represiune împotriva criticilor și potențialilor oponenți politici înainte de alegerile din februarie.

„Uniunea Europeană condamnă în termenii cei mai fermi recentul val de represiune împotriva foștilor prizonieri politici rămași în Belarus, precum și a rudelor prizonierilor politici”, a declarat șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell.


Washingtonul a condamnat în mod similar „atacurile continue mai ample ale regimului asupra drepturilor omului și încercările de a contracara aspirațiile democratice ale poporului din Belarus”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a transmis că SUA va continua să tragă Belarusul la răspundere „prin sancțiuni și alte mijloace, pentru represiunea internă dură, precum și pentru sprijinul său continuu pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.

Arestările au avut loc înaintea alegerilor parlamentare din februarie, primele de după 2020. Atunci țara a fost zguduită de proteste în urma unui vot prezidențial despre care opoziția și Occidentul au susținut că a fost falsificat în favoarea lui Aleksandr Lukașenko.

Îți mai recomandăm Minskul investighează 20 de persoane, printre care și un jurnalist RFE/RL


Grupul pentru drepturile omului Viasna a declarat că regimul Lukașenko a vizat familiile prizonierilor politici, precum și deținuții recent eliberați la nivel național.


Organizația Viasna afirmă că are informații despre cel puțin 160 de persoane cărora li s-au percheziționat casele sau au fost arestate sau interogate.

„Nu toată lumea a fost eliberată (după interogatorii n.red.), activiștii pentru drepturile omului clarifică soarta celor reținuți”, arată un raport al organizației pentru drepturile omului, care precizează că perchezițiile și arestările au avut loc în toată țara.

Viasna, fondată de laureatul încarcerat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiatski, spune că în prezent există aproape 1.500 de prizonieri politici în Belarus.

Grupul a declarat că serviciul de securitate caută conturi bancare străine, iar perchezițiile ar fi legate de persoane care primeau ajutor de la o organizație belarusă cu sediul în străinătate care ajuta familiile prizonierilor.

Liderul opoziției exilate, Svetlana Țihanovskaia, a mulțumit UE pentru „solidaritatea și sprijinul său puternic pentru poporul din Belarus”, cerând lumii să „reacționeze la acest ultim val de intimidare”.

Marina Adamovici, soția politicianului de opoziție Mikola Statkevici, care ispășește 14 ani de închisoare, a primit 15 zile de închisoare, a spus ea.Alte persoane reținute, au spus activiștii, includ un activist veteran pentru drepturile omului Boris Khamayda, în vârstă de 76 de ani, și un cântăreț care s-a întors din Polonia vecină când i-a expirat viza.

Zeci de mii de oameni au fugit din Belarus, în principal în Polonia și Lituania, după ce protestele din 2020 au fost reprimate.

Raidurile au avut loc înaintea unei întâlniri planificate între Lukașenko și omologul său rus Vladimir Putin. Belarus a fost și mai izolat de UE și SUA de când președintele Lukașenko a permis Moscovei să folosească teritoriul Belarusului pentru a invada Ucraina.

Îți mai recomandăm Belarusul propune un parteneriat tripartit cu Rusia și Coreea de Nord