Ieri, marți, s-au încheiat fără rezultat cele două zile de discuții, la Viena, între trimișii SUA și ai Rusiei în legătură cu menținerea și prelungirea ultimului tratat SUA-Rusia care mai impune un control asupra armamentului nuclear, tratatul New START. Este vorba de controlul reciproc asupra rachetelor nucleare cu rază lungă de acțiune.
Rusia este bănuită că ar fi instalat arme nucleare atât în enclava Kaliningrad, cât și în Crimeea ocupată în 2014.
Vladimir Putin ar dori prelungirea tratatului START, însă Donald Trump pune ca o condiție ca tratatul să includă și China, ceea ce Pekinul refuză. China nici măcar nu a trimis o echipă la Viena, deși a fost invitată insistent. Washingtonul a condamnat însă acest 'no-show' al Chinei, cum am rezumat-o încă de ieri.
La nivel european, nimeni nu știe, deocamdată, dacă de la 1 iulie încolo turiștii și vizitatorii americani vor fi puși în carantină sau nu. New York Times (NYT) afirmă că deocamdată cetățenii SUA, ca și cei din Rusia sau Brazilia, nu sunt pe lista celor care vor putea călători normal în UE. „Asta”, consideră NYT, ”ar fi o grea lovitură pentru prestigiul SUA și al lui Trump.” SUA numără acum 123.000 de morți de coronavirus și 2,4 milioane de cazuri de contaminare, fiind cel mai mare focar de pe planetă. Tot NYT amintește că în martie Trump iritase europenii închizând frontierele SUA fără să prevină.
Washington Post nu crede însă că americanii se vor afla pe o listă neagră sau afirmă, cel puțin, că acea listă conține doar recomandări și că aplicarea acestora va fi lăsată la latitudinea statelor membre.
În Marea Britanie, în acest timp, principalul subiect este redeschiderea iminentă a pub-urilor, cum bine o subliniază The Times. Pus în dificultate, atacat din toate părțile, Boris Johnson a anunțat suprimarea cvasi-totală a regulilor carantinei, începând cu 4 iulie.
A „legal alien”
Deocamdată, Trump, pe care același Washington Post îl consideră tot mai izolat, îl primește astăzi pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, care are alegeri duminică. Este a 11-a oară că cei doi se întâlnesc, ei formulând un discurs conservator și naționalist similar.
Washington Post amintește că partidul Dreptate și Justiție (PiS) al lui Duda este ținut la distanță în UE, în vreme ce Polonia e supusă unei proceduri de anchetă din partea Comisiei Europene, prin felul în care partidul lui Jaroslaw Kaczynski încearcă să controleze justiția și a restrâns anumite libertăți.
E probabil că principalul subiect de discuție va fi decizia lui Trump de a retrage 8500 de militari din Germania, pe care Polonia ar dori să-i poată vedea încartiruiți pe teritoriul său.
Unele sondaje arată că Duda ar putea pierde în fața primarului capitalei, Rafal Trzaskowski.
Unele voci democrate critică primirea lui Duda acum, cu trei zile înainte de alegerile din Polonia, ca pe un amestec al SUA în procesul electoral al unei țări europene. Un număr de congresmeni îi ceruseră încă de ieri lui Trump să anuleze vizita.
Pentru a ajunge în SUA, avionul lui Duda a survolat erupția vulcanului din Islanda, cel care în 2011 a provocat anularea a 900 de zboruri deasupra Europei și care acum s-a trezit iarăși.
Combo belgian și fantomele regelui Leopold
La Bruxelles, care pe lângă faptul că este capitala UE și sediul NATO, mai este și o entitate autonomă din federația belgiană, La Libre Belgique scrie cum consiliul comunal al orașului a respins cu o mare majoritate cererea liberalilor (unul din partidele de guvernământ și formațiunea celui care e președintele Consiliului European, Charles Michel) de a păstra statuile regelui Leopold și vestigiile erei coloniale care împânzesc orașul, unele chiar în apropierea instituțiilor UE.
Liberalii (partidul MR) ar fi dorit păstrarea acestora și instalarea unor panouri educative alături, care să explice circumstanțele istorice ale ridicării statuilor.
O majoritate a consiliului comunal a votat pentru înlăturarea statuilor, ceea ce nu se va face imediat, însă rămâne argumentul celor care spun că înlăturarea statuilor ar avea de fapt un efect nefast contrar și anume: ar face să dispară cu totul urmele trecutului colonial.
Muștarul de Dijon la un barbecue cecen
În Franța, Charlie Hebdo se ocupă astăzi (doar în ediția pe hârtie) de identitatea comunității cecene și de felul în care, necunoscută acolo până recent, ea a căpătat deodată o mare importanță prin înfruntările stradale cu magrebinii din Dijon, care au durat mai multe zile.
În realitate, aflăm că numărul cecenilor este important. Conform Oficiului francez al refugiaților și apatrizilor (OFPRA), cecenii reprezintă circa 60% din cei peste 16.000 de azilanți din Rusia, altfel zis, Franța are circa 10.000 de ceceni.
Această comunitate foarte închegată și-a creat o nișă în primul rând în mediul dur al bodyguarzilor și al paznicilor de noapte. Charlie Hebdo încearcă să explice funcționarea acestei societăți clanice, musulmane, în contextul Rusiei actuale. Articolul nu poate să nu amintească cum în ianuarie 2015, la câteva zile de la masacrul din redacția de la Paris a revistei, sute de mii de ceceni au manifestat în Groznîi, sub impulsul satrapului local, Ramzan Kadîrov, pentru a protesta împotriva caricaturilor cu Mahomed... pe care nici unul din ei nu le văzuse.
Lucrând în mediul de bodyguarzi și paznici de noapte, era practic inevitabil, scrie Charlie, ca cecenii să se ciocnească la un moment dat cu magrebinii, care controlează acest sector.
În același număr apărut astăzi, Charlie Hebdo mai oferă și un reportaj în Dijon, pe urmele ciocnirilor dintre ceceni și magrebieni. Concluzia este că cecenii au devenit un fel de mit, „precum elfii sau zânele” și că paradoxul face că deși razia cecenă în Dijon a fost o operațiune de mare banditism, cu circa 200 de ceceni, unii înarmați, veniți din toată Franța, cu toate astea mai toată lumea a aplaudat: – „Priviți acești ceceni puternici și curajoși care au venit să-i spargă pe arabi.”