Cătunul Clăcași mai are doar 9 gospodării în picioare. Toate cele zece persoane înregistrate în urmă cu peste un deceniu la ultimul recensământ au murit sau au ales să se mute. Nicio persoană nu a fost recenzată în acest an, conform datelor din comuna din care face parte micuța așezare fantomă.
Fotoreporterul Europa Liberă Alexandru Miron a reușit să surprindă imagini unice din casele părăsite pe a căror mobilier s-au instalat de mult mușchii vegetali.
Într-una dintre case pare că proprietarul, care stătea întins învelit cu o păturică, s-a ridicat în grabă de pe canapea și nu s-a mai întors.
Cătunul aparține de satul Lențea, județul Argeș. La rândul său, satul face parte din punct de vedere administrativ de comuna Beleți-Negrești, compusă din patru sate care mai adună în jur de 1.500 de oameni. 1950 erau la recensământul din 2011.
Clăcași este la doar 125 de kilometri de centrul Bucureștiului, la 70 de kilometri de Târgoviște, 57 de kilometri de Pitești și la 15 kilometri de Topoloveni.
Gardurile care „păzeau” casele de animale și persoane neinvitate au rămas în picioare. În schimb, ușile caselor sunt deschise sau au fost scoase.
9 case ar mai fi înregistrate în cătunul Clăcași, conform datelor obținute de la Consiliul Județean Argeș. Deși acoperișurile se prăbușesc, odăile păreau să găzduiască înainte oameni gospodari care aveau, printre altele, în cămăruțele lor perdele cochete sau plante frumos mirositoare așezate pe pereți.
Singurul drum care ajunge în această așezare, situată în zona denumită de bătrâni Dealurile Muscelului, se oprește aici. Legendele locurilor susțin că de aici și până la Corbi (comună) se adăposteau haiducii care fugeau de domnitorii fanarioți care au administrat Muntenia între 1711 și 1821. Așa s-ar fi format și cătunul Clăcași în perioada respectivă.
În această anexă, foștii locuitori ai cătunul adunau lemne pentru sezonul rece și iarbă pentru animale, în special oi și capre creșteau localnicii pe lângă gospodării.
Printre casele de lut sau în curțile acestora nici măcar animale de companii, câini și pisici nu se mai plimbă. Grajdurile nu au mai văzut de mult picior de vacă, porc sau de orătănii.
Alexandru Miron a pătruns în locuințele abandonate a pătruns pentru a surprinde în imagini tavanele care se scurg încet pe podea și mobilier.
Odaia încă așteaptă întoarcerea proprietarului, probabil o doamnă, care aranja la dungă toate perdelele camerei. Chiar și așa a plecat în fugă și a uitat să închidă dulapul.
Pernele așezate pe paturi pregătite pentru următorul somn; perne de-abia scoase din dulap lăsat cu ușile deschise de parcă proprietarul a plecat doar câteva clipe pentru a rezolva ceva urgent; scaunele trase în așteptarea unui ocupant pregătit să se așeze măcar câteva clipe; chiar și ligheane care se sprijină pe pereți în așteptarea apei în care se va spăla cineva care nu a avut niciodată duș sunt întâlnite în mai toate casele părăsite sunt situații surprinse în casele abandonate din Clăcași.
Patul și pereții unei case încep să se prăbușească în așteptarea unei persoane care trebuia să se încălzească sub plapuma scoasă pe pat.
Imaginile din gospodării sugerează că oamenii au fugit din case ca din calea unui dezastru natural, lăsând chiar și ușile deschise. „Au murit majoritatea. După ce i-au luat cei de la morgă, nu a mai avut cină să vină să închidă ușile sau să bage pernele în dulap”, ne explică o femeie care se recomandă doar „Maria din Lențea”.
Doar trei case din Cătun mai sunt ținute sub lăcat.
După ce ultimii localnici ai cătunului au murit sau s-au mutat, urmașii și rudele nu au mai venit să se îngrijească de proprietăți.
„Nici măcar nu este cadastru făcut în Clăcași, nici nu ai ce să revendici. Totul e pustiu și părăsit”, ne mai spune „Maria din Lențea”.
În undele odăi pare că din în când mai vin oameni care înnoptează.
Din datele obținute de la Consiliul Județean Argeș, reiese faptul că acest cătun nu a avut niciodată următoarele:
- energie electrica,
- sistem alimentare apa,
- telefonie,
- mijloace de transport care să ajungă până în Clăcași.
Majoritatea odăilor au în jur de 10 metri pătrați.
Niciodată după Revoluție vreo firmă nu a fost înregistrată în acest cătun sau nu a avut activitate economică în această așezare, în baza datelor obținute de la Registrul Comerțului.
În Lențea, satul din apropiere, sunt înregistrate doar cinci firme și 19 persoane care sunt înregistrate cu personalitate juridică, semn că au activități comerciale. Lențea numără 300 de oameni.
Viața în Clăcași este și secolul XXI una rudimentară: lumină noaptea se face cu lampa de gaz de e perete, micuța sobă servește și ca aragaz și calorifer, iar oalele atârnă pe pereți. Doar sticla de apă la PET uitată de ultimul vizitator mai amintește de epoca în care trăim.
Zona este una dintre cele mai sărace din județul Argeș. În urmă cu un secol, în cătun trăiau peste 50 de oameni, conform poveștilor spuse de bunicii actualilor locuitori din Beleți-Negrești.
Comuna amintită a ajuns în lumina știrilor la finalul anului trecut, 2021, când primarul Marin Mihai a dat foc clădirii primăriei. El a ars, așa cum a recunoscut procurorilor din Topoloveni, partea din clădire unde erau arhivele și registrele cu documente.
S-a speriat când un adversar politic l-a amenințat că în urma unui control al Prefecturii, inspectorii au descoperit situații care îl vor duce la închisoare.
După două luni de arest, din februarie până în martie, Mihai Marin s-a întors la serviciu. El a fost trimis în judecată pentru incendierea primăriei. Inspectorii Prefecturii nu au descoperit mari nereguli.
Îți mai recomandăm Reportaj | Trei școli, trei lumi diferite. Ce așteptări au elevii de la o școală de top, una medie și una săracă