Un sportiv ucrainean vrea să poarte o cască în memoria sportivilor uciși în război, la Jocurile Olimpice. Zelenski îi sprijină demersul

Sportivul Vladislav Heraskevici, în vârstă de 27 de ani, a purtat casca luni, în timpul antrenamentelor, și intenționa să o folosească și în timpul competiției, cu scopul să mențină presiunea internațională asupra Rusiei pentru a opri războiul.

Însă, în seara de 9 februarie, el a scris pe rețelele sociale că a fost informat de un oficial al Comitetului Internațional Olimpic că nu poate purta casca personalizată nici la antrenamente, nici la competiții, pentru că aceasta „încalcă regula 50”.

Regula 50.2 din Carta Olimpică spune că „nu este permis niciun fel de demonstrație sau propagandă politică, religioasă sau rasială în niciun loc olimpic, arenă sau alte zone”.

Heraskevici, care a fost purtătorul drapelului Ucrainei la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă 2026, a spus că interdicția „îi frânge pur și simplu inima” și că va depune o solicitare oficială la CIO pentru a obține permisiunea de a purta casca.

„Îi mulțumesc purtătorului drapelului echipei noastre naționale la Jocurile Olimpice de iarnă, Vladislav Heraskevici, pentru că a reamintit lumii prețul luptei noastre”, a scris Zelenski pe X, luni seară.

„Acest adevăr nu poate fi incomod, nepotrivit sau numit «o demonstrație politică la un eveniment sportiv». Este o aducere aminte pentru lumea întreagă despre ce este Rusia de astăzi”, a adăugat președintele Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidnii, a declarat pentru AFP că, în invazia la scară largă din Ucraina începută în februarie 2022, Rusia a ucis „peste 650 de sportivi și antrenori”.

Detalii de pe casca sportivului ucrainean.

Este pentru a treia oară în cariera sa când Heraskevici participă la Jocurilor Olimpice.

În mai multe înregistrări video postate pe rețelele sociale, el a spus că imaginile de pe cască arată doar o mică parte dintre sportivii uciși în invazia pe scară largă și includ olimpici și medaliați la Jocurile Olimpice de Tineret, printre care și patinatorul artistic Dmitro Șarpar, fostul său coechipier.

Heraskevici a declarat că pe cască sunt reprezentați halterofila adolescentă Alina Perehudova, boxerul Pavlo Iscenko, jucătorul de hochei Oleksii Loghinov, actorul și sportivul Ivan Kononenko, scafandrul și antrenorul Mikita Kozubenko, trăgătorul Oleksii Habarov și dansatoarea Daria Kurdel.

CIO nu a confirmat public interdicția, dar a spus, tot pe 9 ianuarie, că nu a primit nicio solicitare oficială din partea Comitetului Național Olimpic (CNO) al Ucrainei pentru ca sportivul să poarte casca în competițiile de skeleton, care încep pe 12 februarie.

„Până în prezent, CIO nu a primit nicio solicitare din partea CNO ca sportivul să poarte casca în competiție”, a declarat un purtător de cuvânt al CIO, citat de Reuters, adăugând că CIO va analiza o asemenea cerere, dacă aceasta va fi depusă.

Vladislav Heraskevici, conducând echipa celor 46 de sportivi ucraineni care participă la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, în timpul ceremoniei de deschidere, la Cortina d'Ampezzo, pe 6 februarie 2026

Sportul și politica

După ce Rusia a anexat Crimeea, iar zece ani mai târziu a invadat pe scară largă Ucraina, sportivii săi dar și ai Republicii Belarus, prin care s-a produs invazia, au fost excluși în mare parte de la competițiile internaționale.

Pentru a-și continua cariera și a participa la Jocuri Olimpice sau la alte competiții, mulți sportivi ruși și-au schimbat cetățenia, trecând la echipele naționale ale altor țări, inclusiv Republica Moldova.

Rusia a protestat față de interdicții, spunând că sportul ar trebui să rămână separat de conflictele internaționale. Dar a anexat Crimeea imediat după ce a găzduit chiar ea Jocurile Olimpice de iarnă, iar apoi a invadat Ucraina, tot după o Olimpiadă, cea de la Beijing, din februarie 2022.

Sportivul ucrainean Heraskevici a protestat și la Beijing, afișând, cu doar câteva zile înainte de invazia rusească la scară largă în țara sa, mesajul: „No War in Ukraine”.

În istoria Olimpiadelor, au existat numeroase incidente în care sportivii au protestat pe teren sau pe podiumul de premiere.

Cel mai cunoscut caz amintit de Reuters datează de la Jocurile Olimpice de vară din 1968, de la Ciudad de México, când sprinterii americani Tommie Smith și John Carlos au ridicat pumnii cu mănuși negre la ceremonia de premiere a probei de 200 de metri, pentru a protesta împotriva injustiției rasiale din Statele Unite.

Acest gest a dus la excluderea lor din Jocuri, deși Smith și-a păstrat medalia de aur, iar Carlos pe cea de bronz.

Mai recent, la Jocurile Olimpice de vară de la Paris din 2024, dansatoarea afgană de breakdance Manizha Talash, membră a echipei olimpice a refugiaților, a fost descalificată după ce a purtat o pelerină cu sloganul „Free Afghan Women” în timpul unei competiții de precalificare.

Au existat însă și cazuri în care sportivii sau echipele nu au fost sancționate, atunci când acțiunile lor nu au fost considerate politice.

Echipa feminină de fotbal a Australiei a desfășurat un steag al primelor popoare ale Australiei la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021, iar deși acesta nu se număra printre steagurile oficial recunoscute ale țărilor participante, echipa nu a fost sancționată.

De asemenea, doi cicliști chinezi medaliați, care au purtat pe podiumul de la Tokyo insigne cu chipul fostului lider al țării, Mao Zedong, au scăpat doar cu un avertisment.

Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.