Cum au fost declarați „pozitivi” la droguri peste 1.000 de români care nu consumaseră stupefiante

Pe 30 ianuarie 2023, Marius Daniel Pop, un tânăr din Baia Mare, era oprit de un echipaj de poliție în timpul unui control rutier de rutină.

După ce i s-au cerut actele mașinii și cele personale, polițiștii l-au testat pe bărbat cu drugtestul; întreaga acțiune a fost filmată de jurnaliștii care însoțeau echipajul de poliție la acțiune.

„Am ieșit fals pozitiv la șapte substanțe interzise. În următoarele zile am fost rostogolit și trântit pe toate posturile, canalele și rețelele sociale”, povestește Marius Daniel Pop, pe o rețea socială.

„Eram nevinovat”, mai arată tânărul, care spune că, în urma acelui incident, și-a pierdut temporar sursa de venit.

Marius Daniel Pop este unul dintre cei peste o mie de șoferi depistați pozitiv în 2023 la testele rapide anti-drog ale Poliției, care au demonstrat, ulterior, în urma expertizei medico-legale, că nu consumaseră droguri.

În cazul său, a durat șapte săptămâni până i s-a făcut dreptate. După aproape două luni, rezultatul analizelor de sânge a infirmat testul rapid: Marius Daniel Pop nu consumase nicio substanță interzisă.

În 2023, doar 62% dintre drugtestele rapide cu rezultat pozitiv au fost confirmate de analizele de sânge. Adică 1.898 din 3.009. Povestea lui Marius Daniel Pop s-a repetat în alte 1.111 cazuri.

Lista substanțelor pe care le pot indica testele rapide efectuate de Poliție.

Alte probe așteaptă să fie analizate. În primele 10 luni ale lui 2023, poliția a depistat, pe baza testelor rapide, 3.222 de șoferi care ar fi consumat substanțe interzise, conform șefului Direcției de Poliție Rutieră a IGPR, cms. Șef Valentin Ioniță, (declarație pentru gandul.info).

Drumul testelor și analizelor – ce spune legea

Potrivit legii, când un șofer este testat pozitiv de poliție cu aparatul drugtest i se întocmește pe loc dosar de cercetare penală și i se suspendă dreptul de a conduce.

Ce se întâmplă mai departe cu dosarul depinde strict de analizele de laborator făcute de medicina legală. Dacă analizele confirmă rezultatul, șoferul este trimis în judecată și poate ajunge la închisoare.

Dacă raportul medico-legal infirmă testul rapid al Poliției, procurorul de caz dispune clasarea dosarului, iar șoferul își recapătă permisul.

Doar că, între cele două momente, cel al suspendării permisului pe baza testului rapid și cel a raportului medico legal lămuritor, pot trece mai multe luni.

Așa arată un drugtest folosit de Poliție Română.

Laboratoarele din țară care fac astfel de analize sunt puține și sufocate de numărul mare de cereri.

Un sistem subfinanțat și cu un deficit mare de personal, spune Diana Bulgaru, șefa Institutului de Medicină Legală (IML) Iași, unul dintre cele cinci laboratoare din țară care fac astfel de analize.

Sistemul trebuie să se adapteze noilor provocări, spune același medic legist, care acum 30 de ani număra pe degete probele toxicologice de depistare a drogurilor pe care le analiza.

Peste 3.000 de analize făcute în 2023, rata de confirmare de 62%

Un raport al Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML) arată că, în 2023, în toate laboratoarele din țară, s-au făcut 3.009 teste de depistare a drogurilor. Ceva mai puține ca în 2022, când au fost 3.312.

Dintre cele 3.009 de probe, 1.898 s-au dovedit pozitive și după analizele medico-legale.

Restul – 1.111 – nu au scos la iveală prezența unor substanțe interzise. În aceste cazuri, dacă șoferii nu au mai fost acuzați și de alte fapte, au scăpat de urmărirea penală și au primit permisul înapoi.

Conform statisticii legiștilor, cele mai multe erori la testele rapide au fost pentru substanțele din categoria amfetaminei și a benzodiazepinelor – aproximativ patru din cinci probe au fost infirmate în laborator.

Specialiștii explică și de ce. Există multe alte substanțe, folosite în mod uzual, care dau reacții fals pozitive.

„Existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum:

• reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
• canabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
• barbiturice: antiinflamatorii;
• opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conțin codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare”, se menționează în raportul Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML).

Și nu sunt singurele cauze ale unor reacții fals pozitive.

Un șofer se poate trezi cu dosar penal de conducere sub influența unor substanțe interzise și din cauza florei bacteriene din gură, după folosirea unor substanțe care modifică secreția salivară sau chiar în urma utilizării unor substanțe uzuale: conservanți alimentari, produse pentru cosmetică, produse pentru igienă orală etc.

Există însă și cauze care țin de modul în care sunt utilizate testele rapide și kit-urile aferente – temperatură inadecvată, expunere la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete etc., care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste.

Diferențele pe județe

Datele statistice arată că, la nivel național, față de 2022, anul trecut au fost, procentual, mai multe rateuri ale testărilor rapide ale Poliției pentru depistarea drogurilor. Iar diferențele dintre județe sunt semnificative.

Problema a fost sesizată și de polițiști.

În februarie 2023, Inspectoratul de Poliție Maramureș a cerut înlocuirea testerelor pe care le avea în dotare din cauza numărului mare de probe fals pozitive.

„Situaţia cu privire la numărul mare de rezultate negative a fost semnalată atât la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş - Serviciul Logistic, cât şi al I.G.P.R.- Direcţia Rutieră, solicitându-se înlocuirea sistemului AquilaScan WDTP-10 cu un alt mijloc tehnic certificat care să furnizeze o analiză mult mai precisă a mostrelor de salivă”, declara, la acel moment, Ionela Cozma, purtătorul de cuvânt al IPJ Maramureș, pentru ziare.com.

Solicitarea de la Maramureș venea după ce, între 1 noiembrie 2022-31 ianuarie 2023, în judeţul Maramureş au fost testați pozitiv 17 șoferi. Doar pentru opt dintre ei au existat confirmări de la Medicina Legală.

Printre cei al căror test pozitiv a fost infirmat e și Marius Daniel Pop.

Și Poliția Olt a vorbit, în octombrie 2023, despre testele rapide. Șeful Serviciului Rutier Olt, Cristian Tița, a prezentat într-o conferință de presă situația testărilor cu aparatele drugtest.

„Constatăm o creștere a numărului persoanelor care conduc sub influența substanțelor psihoactive și implicit a numărului de consumatori. În ceea ce privește cazurile pe care noi le-am depistat, până la 9 luni, avem un număr de cazuri relativ egale care au rezultat ca fiind pozitive și cele infirmate. Sunt oarecum 50% pozitive, 50% negative”, a declarat Cristian Tița, citat de presa locală.

La Inspectoratul Poliției Județene Olt au ajuns deja, la sfârșitul lui 2023, aparate drugtest noi, mult mai fiabile – teoretic. Nu există încă date privind acuratețea lor, a declarat pentru Europa Liberă comisarul Cristian Tița. Și asta pentru că rezultatele de laborator după testele rapide nu au sosit încă.

Diferențele de rezultate fals pozitive au explicații, spun specialiștii de la Medicina Legală. Cele mai puține erori sunt acolo unde probele sunt lucrate mai rapid, în județele în care există Institute de Medicină Legală și în cele în care s-a schimbat modul de depozitare și transport al probelor.

„Scăderi și creșteri mari procentuale au fost constatate în general în județele cu un număr mic de testări. Odată ce numărul de testări crește, rezultatele tind să se apropie de media institutului respectiv.

Cine face analizele medico-legale ale probelor?

În România, doar cinci laboratoare pot face analize toxicologice pentru a determina, cantitativ, prezența drogurilor în sânge.

„Sunt cele cinci institute de medicină legală, care există în centrele universitare (Bucureși, Iași, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș - n. red). Doar Craiova nu are”, explică Diana Bulgaru, șefa Insititului Medico Legal (IML) Iași.

La alte câteva servicii de medicină din orașele mari se poate determina doar prezența unor posibile droguri în organism, nu și cantitatea.

Numărul mic de laboratoare explică timpii mari de așteptare pentru analizele medico-legale.

„La Iași durează o săptămână, maximum două. Dar lucrăm 9-10 ore pe zi. Și nu primim bani pe orele suplimentare”, spune dr. Diana Bulgaru.

În Capitală, o astfel de analiză poate dura și câteva luni. Timp în care șoferul care a fost supus testării rapide are permisul suspendat.

La Institutul Național de Medicină Legale (INML) din Capitală au fost prelucrate, în 2023, 926 de probe, cu o rată de confirmare de 75%.

Adică un șofer din patru testați pozitiv la testele rapide nu condusese, de fapt, sub influența unor substanțe interzise.

Comisarul Cristian Tiță de la Serviciul Rutier Olt spune pentru Europa Liberă că procedura ridicării carnetului de șofer este legală. „Legea spune că reținerea permisului se face după un test rapid pozitiv”.

Rezultatul analizelor de sânge poate veni și într-un an

Cele mai recente informații despre sistemul de medicină legală se regăsesc în raportul publicat de Institutul Național de Medicină Legală, acum patru ani, în 2019.

Încă de atunci, serviciile de medicină legală reclamau probleme de personal și echipamente. Tot din 2019, reprezentanții rețelei de medicină legală atrăgeau atenția că nu au aparatură pentru a efectua investigații toxicologice de calitate; în multe județe, ca și acum, serviciile de medicină legală nu puteau verifica decât alcoolemia șoferilor, nu și dacă aceștia au consumat droguri.

„Nu poate fi acceptabil ca în România, o țară cu peste 20 milioane locuitori, să existe în sistemul medico-legal doar trei laboratoare apte să detecteze drogurile stupefiante. Țara noastră a trecut, din păcate, de la stadiul de țară de trecere la cel de țară de consum și acest fapt se vede săptămânal în cazuistica înregistrată, din păcate letală”, arată raportul INML, încă din 2019.

Au trecut patru ani și situația a rămas aceeași, spune Diana Bulgaru, de la IML Iași.

De la raportul cu pricina, nu s-au schimbat multe în sistem. A crescut doar numărul laboratoarelor care fac astfel de analize cu încă două. Dar există premisele că în viitor lucrurile vor sta mai bine.

„Au fost discuții și cu ministerul Sănătății, și cu ministerul de Interne, pentru achiziții noi de aparatură. Și pentru modificarea tarifelor la care lucrăm, care sunt aceleași din 2006. Ne limitează mult veniturile proprii, pe care le-am putea reinvesti în aparatură modernă”, explică Diana Bulgaru.

„Timpul mediu de așteptare, la nivel național, pentru astfel de rezultate medico-legale, este undeva între 6 și 12 luni”, spune și Cosmin Andreica, liderul sindicatului polițiștilor Europol, pentru Europa Liberă.

„În funcție de volumul de muncă al structurilor de medicină legală, dar și de plata acestor probe de către poliție. La acest moment sunt înregistrate datorii din partea Poliției de peste 1,2 milioane lei”, adaugă el.

Ce și câte aparate ale Poliția Română?

Accidentul din august 2023, de la 2 Mai, județul Constanța, în care doi tineri au fost uciși de un șofer care consumase droguri, a adus pe agenda publică problema drugtestelor pe care le are în dotare Poliția Română.

În acea noapte, polițiștii care l-au oprit pe Vlad Pascu înainte de accident nu au avut asupra lor un astfel de aparat, așa că l-au lăsat să plece. A fost testat abia după ce a intrat cu mașina într-un grup de opt tineri. Doi dintre ei au murit.

În septembrie 2023, Poliția Rutieră avea în dotare 184 de aparate pentru depistarea consumului de substanțe psihoactive, conform datelor furnizate de IGPR Europei Libere.

Aparatele erau repartizate în mod egal inspectoratelor județene de poliție (în medie, câte trei aparate), precum și Brigăzii Autostrăzi. Cele mai multe teste erau la Constanța (12), Galați, Suceava și Brigada Autostrăzi (câte 11).

Dräger DrugTest 5000 – instrumentul cu care polițiștii din România verifică dacă șoferii au consumat sau nu droguri. Nu toate rezultatele, însă, sunt valide.

Dintre cele 184 de aparate, 128 sunt ale Poliției, restul sunt închiriate.

Cele din dotarea Poliției sunt de tip Dräger 5000, produse de firma Dräger – Germania, iar cele concesionate sunt AquilaScan, produse în Hong Kong.

În octombrie, Poliția Română a încheiat un contract cadru pentru cumpărarea a încă 400 de astfel de aparate, cu firma Dräger România.

Testerele rapide nou achiziționate pot depista prezența, în salivă, a șapte tipuri de substanțe.

Polițiștii sunt instruiți pentru folosirea acestor aparate de testare rapidă prin citirea manualului de instrucțiuni, explică liderul Europol, Cosmin Andreica, modul în care se face pregătirea polițiștilor.

Erorile drugtestelor, semnalizate și în alte țări

În 2018, un studiu științific făcut de specialiștii din Norvegia analiza acuratețea unor aparate folosite și în România, mai exact Dräger DrugTest 5000. Iar obiectul analizei a fost exact compararea rezultatelor testelor pe teren ale DDT5000 cu analizele de sânge și urină.

Ce soluții au șoferii ca să evite situațiile neplăcute

Dacă nu aveți încredere în testele făcute de poliție în timpul controalelor și știți că nu ați consumat substanțe interzise, puteți refuza testarea rapidă, optând direct pentru analizele de sânge.

Este faptă penală doar refuzul de prelevare de probe biologice nu și cel pentru testarea rapidă.

Dar acest lucru funcționează doar în cazul în care șoferul nu dă semne vădite de alterare a stării, observate de medicul care prelevează probele.

„I se reține permisul de conducere doar dacă stabilește medicul specialist de la unitatea de primiri urgențe (care prelevează probele biologice) că nu are capacitatea psiho-fizică să conducă”, explică Cosmin Andreica.

Conform legii, reținerea permisului se face, însă, doar pentru câteva ore.