Problema celor aproximativ 14.000 de plicuri cu voturi din străinătate care au ajuns prea târziu sau nu au mai fost retrimise nu este nouă. Pe 7 noiembrie 2019, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunța că „Alegătorii ale căror plicuri nu ajung în timp util pentru a fi validate, vor fi notificați pe e-mail să se îndrepte spre cea mai apropiată secție de votare pentru a-și exercita dreptul de vot”. Adică exact situația de astăzi, când aproximativ 14.000 de plicuri cu voturi nu au ajuns până la data limită la AEP.
Septimius Pîrvu este expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum. El a remarcat că „ pe site-ul votstrainatate.ro apar 39.244 de cereri. Cifra nu arată plicurile trimise, ci cererile înregistrate de alegători, care nu sunt neapărat și aprobate. Conform Poștei Române au fost trimise 35.808, ceea ce înseamnă că restul nu au fost aprobate. La fel a fost și în 2019. Ce mi-aș dori de la discuția asta despre votul prin corespondență este să nu fie isterică și bazată pe urlete că s-a furat și s-a pierdut, ne fură statul, ci să vedem - și nu azi, că nu cred că avem cum - ce s-a întâmplat cu plicurile - s-au pierdut, o să vină peste o lună, nu le-au trimis alegătorii etc. După alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 au sosit plicuri inclusiv în primăvară. Iar comunicatul poștei arată că deja au ajuns 1.092 de plicuri după termenul legal”, susține Pîrvu pe Facebook.
Îți mai recomandăm Alegeri parlamentare. Prezența în mediul urban cu 300.000 de voturi peste cea din ruralExplicațiile poștei
Pe aceeași teamă, Poșta Română susține că „a pregătit și expediat, în perioada 2-13.11.2020, un număr total de 35.808 plicuri pentru Votul prin corespondență conform bazei de date primită de la Autoritatea Electorală Permanentă”. Asta înseamnă că 3.436 de cereri au fost respinse de AEP pentru că nu au îndeplinit condițiile legale. Cum s-au pierdut pe drum 14.000 de voturi? Tot Poșta Română vine cu o serie de posibile explicații:
- plicurile cu voturi să fie întârziate din cauza pandemiei COVID-19 sau să se fi pierdut în momentul în care au fost predate oficiilor poștale unde românii sunt rezidenți, având în vedere că „activitatea de distribuire efectivă a plicurilor electorale expediate de Poșta Română se realizează de către fiecare operator poștal național, din țara în care românii din diaspora au rezidența”.
- posibilitatea ca românii care s-au înscris în registrul electoral și care au primit plicurile cu voturile să fi refuzat să mai voteze prin corespondență și s-au prezentat în persoană la secția de vot, sau chiar nu au mai votat deloc.
AEP nu păstrează pe site datele complete ale tuturor alegerilor derulate în ultimii ani. Conform relatărilor din mass-media, la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut, din 35.000 de plicuri trimise de poștă pentru românii din străinătate, doar 17.503 de voturi au fost înregistrate de AEP.
În 2016, la alegerile parlamentare, jumătate din voturile românilor înscriși în registrul electoral nu au fost contabilizate deoarece au ajuns prea târziu sau nu au mai fost trimise. Astfel, din 8.889 de plicuri cu buletine trimise de poștă, au fost înregistrate doar 4.561 de voturi de AEP.
Îți mai recomandăm Alegeri parlamentare 2020. PSD în frunte după exit poll / AUR marea surpriză
Cum a votat un român prin corespondență
Un cetățean roman rezident în Franța ne-a explicat care a fost procedura și cum a votat prin corespondență pentru alegerile parlamentare din 2020. „Prima dată optezi pentru a vota prin corespondență. După ce mi-a fost validate cererea, la adresa indicată de mine am primit prin Poșta Română un plic mare. În el se află niște autocolante cu datele expeditorului, adică ale mele și ale destinatarului, adică AEP. În plicul mare se află un alt plic mai mic cu buletinele de vot și două abțibilduri cu „votat”, pe care le-am aplicat pe cele două buletine de vot, pentru Camera Deputaților și Senat. În plicul mare mai e și regulamentul votului. Tot acolo se regăsește un „certificat de alegător” cu datele personale (nume, prenume, CNP), pe care trebuie să îl datezi și să îl semnezi. După ce am pus abțibildurile pe buletinele de vot, le-am introdus în plicul mai mic, l-am sigilat cu un mic autocolant cu stema României, care se afla în plicul mare. Apoi, am pus pus plicul mai mic, cu voturile, împreună cu certificatul de alegător, în plicul mare și l-am sigilat cu al doilea autocolant cu stema RO. Pe plicul mare am lipit autocolantele cu expeditor și destinatar și cel de „prioritar/par avion” și l-am pus în cutia poștală. Pe 17 noiembrie am depus plicul în Lyon și pe 3 decembrie am primit pe e-mail confirmarea că a ajuns la AEP”, ne-a declarat Matei Alexandrescu, român rezident în Franța.
Alianţa USR-PLUS a anunţat că primeşte mii de sesizări de la românii din diaspora care reclamă că votul lor prin corespondenţă nu a ajuns la AEP, conform news.ro.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente Constantin-Florin Mituleţu-Buică a afirmat că AEP nu are încă informaţii dacă s-a pierdut parte din voturile prin corespondenţă ale românilor din străinătate sau dacă acestea au fost blocate în anumite zone ale oficiilor poştale din ţările respective.
Îți mai recomandăm Vot diaspora: AEP anunță că nu au ajuns în țară 14.000 de plicuri cu votul prin corespondență