Autoritatea de reglementare a presei din Ungaria a respins, pe 11 martie, o cerere de la Klubrádió, unul dintre ultimele posturi de radio independente din țară pentru a-și recâștiga frecvența de difuzare. Institutul Internațional de Presă (IPI) a numit refuzul autorităților „încă afront” adus libertății presei într-un stat membru al Uniunii Europene.
Klubrádió, al cărui conținut de știri și dezbateri este adesea critic față de guvernul prim-ministrului Viktor Orban, difuzează numai online de la mijlocul lunii februarie după ce o instanță a confirmat o decizie anterioară a Autorității Naționale pentru Presă și Infocomunicații (NMHH) de a nu îi prelungi licența de difuzare.
Postul de radio a depus o cerere de ofertă deschisă pentru a recâștiga frecvența pe care a pierdut-o luna trecută, dar NMHH a respins solicitarea. Decizia este cu atât mai discutabilă cu cât Klubrádió a fost singurul solicitant. Autoritatea și-a motivat decizia susținând că cererea conține erori și nu îndeplinește cerințele de bază pentru difuzarea radio.
Klubrádió are 15 zile la dispoziție pentru a contesta decizia. Reprezentanții postului de radio au numit decizia „ilegală” și au promis că va continua să transmită online.
Criticii acuză NMHH - membrii Autorității sunt toți susținători ai lui Orban - de exercitarea unei părtiniri politice în luarea deciziilor. Guvernul neagă amestecul în problemele mass-media.
Scott Griffen, director adjunct al IPI cu sediul în Austria, a declarat că „ultima decizie arbitrară” a autorității de reglementare „capturată” „arată căile către care vor merge autoritățile maghiare” pentru a se asigura că Klubrádió este blocat de la întoarcerea în valuri înainte de alegerile parlamentare de anul viitor.
Griffen a cerut Comisiei Europene să „își intensifice imediat angajamentul cu autoritățile maghiare și să investigheze dacă deciziile Consiliului media în acest caz și în alte cazuri contravin legislației UE”.
Comisia Europeană a cerut Ungariei să ia măsuri pentru a permite Klubrádió să continue difuzarea, afirmând că pierderea frecvenței postului a avut loc „pe baza unor motive juridice extrem de discutabile”.
Pe 10 martie, Parlamentul European a dezbătut eroziunea libertății presei în Ungaria - precum și în Polonia și Slovenia.
Ungaria se află sub investigații UE pentru subminarea independenței sistemului judiciar, a mass-media și a organizațiilor neguvernamentale și riscă să piardă accesul la zeci de miliarde de euro fonduri europene.
Țara este clasată pe locul 89 din 180 de țări în indicele mondial pentru libertatea presei din 2020, întocmit de „Reporteri fără Frontiere”. Doar Bulgaria, pe locul 111, este clasată mai jos printre cele 27 de țări membre ale UE.