La o zi după ce Guvernul a schimbat prin Ordonanță de Urgență modul în care sunt aleși președinții de Consilii Județene, a venit rândul primarilor de comune să primească promisiuni că le sunt sunt acceptate toate solicitările. Nu au plecat astăzi cu mâna goală, ci cu un Acord semnat cu Ministerul Dezvoltării. Urgența pentru adoptarea Codului administrativ are o importantă semnificație politică, pentru că UDMR a solicitat adoptarea acestuia în perspectiva continuării protocolului de susținere a Guvernului PSD în Parlament.
De adoptarea Codului administrativ depinde și protocolul UDMR-PSD
Protocolul de colaborare PSD-UDMR, suspendat acum, depinde în mare măsură de adoptarea acestei legi, în care există prevederi legate de drepturile minorităților. UDMR s-a arătat nemulțumită de tergiversarea adoptării acestui cod, care fusese negociat cu Liviu Dragnea, dar care a fost lăsat să aștepte la Senat.
Reprezentanții UDMR au cerut adoptarea acestui Cod cât mai rapid, deoarece el oferă dreptul folosirii limbii materne în instituțiile subordonate prefectului și în instituțiile în care cel puțin 20% din populație vorbește altă limbă decât cea maternă.
Care sunt prevederile pentru minorități
- În proiectul de Ordonanță de Urgență privind Codul Administrativ se prevede la articolul 94 că „în unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând unei minorități naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, și a limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.
- O altă prevedere legată de comunitatea maghiară apare la articolul 135: „în comunele, în oraşele sau în municipiile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, proiectul ordinii de zi se aduce la cunoştinţa publică şi în limba minorităţii naţionale respective”.
- De asemenea, a fost cuprins și un articol prin care în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin 20% din numărul total al acestora, la şedinţele consiliului local se poate folosi şi limba minorităţii naţionale respective. În aceste cazuri se asigură, prin grija primarului, traducerea în limba română.
- La articolul 195 este scris că „în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate acestora, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba minorităţii naţionale respective şi primesc răspunsul atât în limba română, cât şi în limba minorităţii naţionale respective”.
- De asemenea, prefectului îi revine sarcina să verifice modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorităţii naţionale în raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, şi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, pe de altă parte, în unităţile administrativ teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
- Tot în comunitățile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor apare și „Monitorul oficial local”, în care se asigură atât în limba română, dar și în cea a minorităților naționale.
La întâlnirea cu vicepremierul Suciu au participat 20 de primari din conducerea Asociației Comunelor din România, iar ținta a fost semnarea unui nou acord cu Guvernul. Un mini-program de guvernare pentru comunitățile locale, așa cum îl descriu semnatarii. Ultimul document semnat între cele două părți data din 2013. Asociația Comunelor a venit la întâlnire pregătită cu un document care prevedea rezolvarea a 40 de puncte.
Multe teme puse în discuție erau nerezolvate de peste 10 sau 15 ani, deși au existat mai multe promisiuni de-a lungul timpului către primari. Azi, Guvernul, prin Daniel Suciu, a semnat rapid că va găsi o rezolvare pentru toate.
„Nu este o minune, nu e gata, mâine se face totul. Prin tot ce am făcut astăzi este ca un aranjament pentru o nuntă, suntem acum cu toții la această nuntă, la semnarea acordului, dar greul de acum încolo este”, a declarat, pentru Europa Liberă, Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.
Primarii de comune au reclamat că au fost șantajați la realizarea bugetului de stat și că ministrul Teodorovici a încălcat înțelegerea semnată. Au primit promisiunea de la vicepremierul Suciu că banii pentru primării vin la rectificare.
„Dacă atunci spuneam că Guvernul ne-a escrocat, acum pot spune altceva: că a fost o mare escrocherie pe seama comunelor. Ne menținem punctul de vedere, avem convingerea că va veni rectificarea prin care să se cuantifice nevoile reale și să vină cu sumele necesare pentru buna funcționare a comunelor din România. Eu am convingerea că vor veni banii la rectificare”, a spus Drăghici la finalul discuțiilor cu vicepremierul Suciu.
Marea miză a întâlnirii o reprezintă însă adoptarea Codului Administrativ prin Ordonanță de Urgență. Proiectul de OUG a fost pus în dezbatere publică săptămâna trecută, dar el nu a primit până acum avizele necesare. Guvernul intenționa să adopte Ordonanța de Urgență în ședința de joi, dar acest lucru nu se poate realiza fără aceste avize.
Ministrul Suciu i-a convocat totuși, vineri, la o conferință de presă comună pe reprezentanții Asociației Orașelor, Asociației Municipiilor, Asociației Comunelor, dar și pe cei ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene pentru a arăta că Guvernul beneficiază de sprijinul lor pentru adoptarea Codului Administrativ. Surse din structurile primarilor au declarat pentru Europa Liberă că se încearcă să se pună presiune pentru obținerea avizelor, dacă acestea nu sunt primite până la ședința de Guvern de joi.
Printre prevederile noului Cod Administrativ se regăsesc și pensiile speciale pentru primari, care apar sub forma unor indemnizații.
„Cum să se renunțe la această solicitare dacă e parte a Codului Administrativ? Doamne ferește să nu rămână în Codul Administrativ, nu se poate la infinit o asemenea bătaie de joc. Un primar cu șapte mandate are 1412 lei pensie”, a susținut Emil Drăghici.
De asemenea, primarii așteaptă ca Guvernul să preia o serie de cheltuieli care le-au fost transferate la începutul acestui an.
„Bursele pentru elevi și o serie întreagă de cheltuieli nu au ce să caute, că privesc activitatea de învățământ și ele trebuiau să fie în învățământul de stat. Eu zic că trebuie să ajungă în altă parte, lucrul amestecat miroase a ceva urât. Vreau să înțelegem că trebuie să stabilim clar aria de competență", a precizat președintele Asociației Comunelor.
Printre solicitările primarilor care au primit undă verde de la Guvern se numără: continuarea PNDL, trimiterea spre legiferare a Codului Finanțelor Publice, modificări la legea educației naționale, diminuarea numărului de consilieri locali, relația primar – viceprimar, prezența Asociațiilor la ședințele de Guvern unde se discută probleme de interes local, relația primar – șefii de post din Poliție, descentralizarea, posibilitatea de a se împrumuta mai ușor, reconsiderarea ajutorului social ca ajutor ocazional, bani de la buget la rectificare.
Îți mai recomandăm Viorica Dăncilă le-a promis șefilor de Consilii Județene PSD că le dă OUG să fie aleși uninominal. M. Oprișan: „Se va ține de cuvânt”