Valeriu Zgonea, stăpânul antenelor și al internetului. Fostul șef al Camerei Deputaților a fost numit președinte ANCOM

Valeriu Zgonea, fost președinte al Camerei Deputaților, proaspăt votat de Parlament șef al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Mutare spectaculoasă în conducerea unei companii de stat. Valeriu Zgonea, fost lider PSD, ieșit de pe scena politică de aproape opt ani, a revenit în forță la șefia ANCOM. Numirea sa era vehiculată de mai mult timp. Parlamentul a votat, marți, propunerea.

Candidatura lui Valeriu Zgonea la ANCOM, susținută de PSD, a fost avizată cu o zi în urmă de Comisiile pentru Tehnologia Informaţiilor, din Camera Deputaţilor şi Senat. A avut un singur contracandidat, care a primit și el aviz pozitiv, pe Mihai Eftimie, om de afaceri din domeniul comunicațiilor.

La audierea din comisii, Valeriu Zgonea a declarat că „autoritatea este într-o situaţie inedită, fiind în proces de digitalizare”, adăugând că este „un om al dialogului” și că vrea ca această instituţie „să-şi păstreze statutul independent”, conform Agerpres.

Anterior votului din Parlament, soția lui Valeriu Zgonea, Laura Zgonea a demisionat din funcția de secretar general al ANCOM, pe care o ocupa de 5 ani.

„Eu nu mai sunt în politică de opt ani. (...) Eu am fost întrebat, m-am analizat, am avut o discuţie acasă şi mi-am asumat această responsabilitate. Cred că competenţele, aptitudinile mele - şi ştiţi foarte bine că şi în Parlament am colaborat cu toate partidele politice - îmi permit să pot să găsesc acele instrumente ca această instituţie să fie respectată şi să-şi facă treaba cu profesionalism”, a explicat Zgonea într-o declarație de presă, preluată de Agerpres.

ACTUALIZARE. “Nu am o altă explicație pentru resuscitarea lui Zgonea decât apartenența sa la o rețea”, a explicat profesorul Dumitru Borțun pentru Europa Liberă numirea lui Valeriu Zgonea la ANCOM.

“Mulți membri ai clasei politico-administrative fac parte dintr-o rețea tip plasă de siguranță, prin care se sprijină unii pe alții, se reactivează la nevoie, sunt uniți de aceleași interese. Astfel de structuri se mențin în timp. Se împuternicesc unul pe altul, se ajută. Degeaba vrem noi meritism, promovarea după merite personale. Sunt grupuri legate doar de interese. Mai bine zis găști. În general, grupurile productive au valori comune. Găștile sunt grupuri prădalnice; ele nu au valori, au doar interese”, acuză profesorul.

Ce face ANCOM?

ANCOM este instituția ce are ca misiune reglementarea pieței comunicațiilor electronice și serviciilor poștale, o piață de mai multe miliarde de euro.

PSD și-a impus oamenii în ultimii ani, în fruntea acestei Autorități. Sorin Grindeanu a fost numit în 2017 președinte al ANCOM, dar nu și-a dus mandatul până la capăt. A fost înlocuit, în 2020, cu Vlad Stoica, fost șef al Cancelariei prim-ministrului, în mandatul lui Victor Ponta.

Ce face ANCOM

Pune în aplicare politica naţională în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor audiovizuale şi al serviciilor poştale, inclusiv prin reglementarea pieţei şi reglementarea tehnică în aceste domenii.

ANCOM administrează și gestionează resursele limitate ale statului din domeniul comunicațiilor electronice, controlează îndeplinirea cerinţelor esenţiale privind compatibilitatea electromagnetică şi realizează controlul pieţei echipamentelor radio.

Sursa: ancom.ro

În plus, Autoritatea are în sarcină și implementarea Regulamentului European Digital Service Act (DSA), așa numita „poliție a internetului”. Regulamentul se va aplica începând din ianuarie 2024.

Legea Serviciilor Digitale

După Legea Serviciilor Digitale, platformele nu numai că vor trebui să fie mai transparente, ci vor fi și trase la răspundere pentru rolul lor în diseminarea conținutului ilegal și dăunător.

DSA

1. Stabilește obligații speciale pentru piețele online;


2. Introduce măsuri de combatere a conținutului ilegal online și obligația ca platformele să reacționeze rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale;

3. Protejează minorii online, interzicând platformelor să folosească publicitate direcționată bazată pe utilizarea datelor personale ale minorilor, astfel cum sunt definite în legislația UE;

4. Impune anumite limite privind prezentarea publicității și utilizarea datelor personale sensibile pentru publicitate direcționată, inclusiv sex, rasă și religie;

5. Interzice interfețele înșelătoare cunoscute sub denumirea de „modele întunecate” și practicile care vizează inducerea în eroare.

Sursa https://www.eu-digital-services-act.com/

Și dincolo de puterea de arbitru în comunicații electronice, servicii poștale și, în curând, internet, ANCOM are la dispoziție un buget anual generos, care provine aproape integral din taxele plătite de operatorii din comunicații.

În 2022, Autoritatea a avut la dispoziție peste 450 de milioane de lei, din care a cheltuit doar 332 de milioane. Jumătate din sumă, 164 de milioane de lei, a însemnat salariile celor 730 de angajați, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de peste 18.000 de lei pe lună.

Angajații ANCOM au veniturile trecute la secret însă. La numirea lui Sorin Grindeanu la conducerea ANCOM, deputatul liberal Pavel Popescu scria pe pagina sa de Facebook că salariul primului era de 10.000 de euro lunar.

Cine este Valeriu Zgonea?

Odată o figură importantă a social-democraților, Valeriu Zgonea a intrat într-un con de umbră după 2016, când a fost exclus din partid în urma unui conflict cu fostul președinte PSD, Liviu Dragnea.

De profesie inginer, cu facultatea terminată în 8 ani, Valeriu Zgonea a lucrat la CFR până în 2000. În politică a intrat în 1996, în PDSR, și în 2000 a ajuns consilier județean în Dolj și apoi deputat.

În 2012 a fost numit președinte al Camerei Deputaților, funcție în care a rămas până când, în 2016, a fost exclus din partid.

Ruptura dintre el și PSD a venit după condamnarea lui Liviu Dragnea la închisoare, când Zgonea a cerut public demisia acestuia din funcția de președinte al partidului. A rămas însă fără sprijinul colegilor și a pierdut și fotoliul de președinte al Camerei Deputaților și calitatea de membru de partid.

Au urmat ani grei pentru Valeriu Zgonea nu doar pentru că a rămas fără funcții și putere. DNA l-a trimis în judecată pentru trafic de influență. Ar fi primit bani de la un coleg de partid pentru a-l ajuta să-și angajeze fata ca președinte al unui centru din Ministerului Comunicaţiilor.

A fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu executare, în 2020. Curtea de Apel Bucureşti i-a admis apelul în 2022 şi a dispus achitarea lui, decizia fiind definitivă.

La anunțul deciziei Curții de Apel, Marcel Ciolacu a scris pe pagina sa de Facebook:

„Justiția a făcut dreptate. Astăzi a ieșit din nou soarele, Vali.”

Același Marcel Ciolacu este cel care îl susține acum, trei ani mai târziu, pentru un post important în carieră.