Pe măsură ce Statele Unite își extind prezența militară în Orientul Mijlociu, în contextul așteptărilor tot mai mari privind un posibil atac împotriva Iranului, țările din Orientul Mijlociu se pregătesc pentru un nou conflict în regiune.
Președintele american, Donald Trump, a dat pe 28 ianuarie cel mai dur avertisment de până acum, spunând Teheranului că „timpul se scurge” și că ar trebui să încheie un acord privind programele sale nucleare și de rachete sau se va confrunta cu un atac „mult mai rău” decât atacurile aeriene comune israeliano-americane care au decimat instalațiile nucleare din jurul Iranului.
Comentariile au venit în contextul în care navele de război americane intră în apele regiunii.
Ca răspuns, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqhchi, a declarat că țara sa este pregătită să „răspundă imediat și puternic” la orice posibil atac.
Îngrijorări în Golf
„Țările care au trupe americane pe teritoriul lor, cum ar fi cele din Consiliul de Cooperare al Golfului, sunt îngrijorate de o formă de contraatac iranian”, a declarat Farzan Sabet, cercetător la Institutul de Studii Postuniversitare din Geneva.
Îți mai recomandăm Iranul e „puțin probabil să capituleze” în fața cerințelor lui Trump de a încheia un acord pentru a evita o acțiune militarăÎn CCG sunt monarhiile arabe sunnite bogate în petrol din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrain, Kuweit, Oman și Qatar. Washingtonul are baze militare importante în majoritatea țărilor CCG, în timp ce altele oferă acces și sprijin trupelor americane.
Săptămâna aceasta, Arabia Saudită a anunțat, după Emiratele Arabe Unite, că nu va permite ca „spațiul său aerian sau teritoriul său să fie folosit pentru nicio acțiune militară împotriva Iranului”, o mișcare despre care analiștii spun că pare să vizeze încercarea de a preveni o acțiune militară a Washingtonului.
„Atacurile directe, fie din partea republicii islamice, fie a apropiaților, asupra infrastructurii energetice din regiune ar fi perturbatoare pentru economia globală”, a declarat Sabet.
Timp de decenii, majoritatea națiunilor arabe din Golf au fost fie rivale ale regimului clerical șiit iranian, fie au avut relații tensionate cu Teheranul. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain au fost ținte ale atacurilor Iranului sau ale apropiaților săi, cum ar fi houthii din Yemen.
Națiunile CCG produc un sfert din rezerva mondială de petrol și peste 10% din gazele naturale de la nivel global. De asemenea, sunt vitale pentru comerțul și transportul global și găzduiesc milioane de lucrători expatriați.
Pier Camillo Falasca, șef de afaceri politice la Centrul de Informații Euro-Golf din Roma, consideră că națiunile din Golf se concentrează pe două obiective imediate. „Vor să împiedice răspândirea crizei și să-și protejeze propriile țări”, a spus el.
Falasca spune că, în ciuda pozițiilor lor publice, națiunile din Golf nu se opun schimbării de regim în Iran.
„Sunt conștienți de costul unei posibile tranziții haotice”, a spus el. „Interesul lor este o tranziție gestionată și ordonată, nu un vid de putere”.
Falasca spune că țările din Golf depun eforturi mari pentru a consolida securitatea porturilor, aeroporturilor și infrastructurii energetice, pregătindu-și în același timp populațiile pentru posibile vremuri dificile.
Îți mai recomandăm Garda Revoluționară din Iran, desemnată organizație teroristă de Uniunea Europeană„Nu-și pot permite efecte secundare, fie sub formă de miliții, perturbări maritime sau șocuri asupra piețelor comerciale și energetice”, a spus el.
Și Sabet este de acord. El a spus că, în punctul culminant al protestelor recente din Iran, națiunile din Golf au reușit să-l convingă pe președintele Trump să amâne un atac asupra Iranului, după ce s-a aflat despre mii de protestatari uciși de forțele de securitate.
„Aceste țări doreau ca administrația Trump să pună la dispoziție setul potrivit de resurse pentru a gestiona mai bine orice consecințe”, a spus el.
Organizația pentru drepturile omului (HRANA), cu sediul în SUA, a verificat până pe 29 ianuarie 6.373 de decese, majoritatea protestatari civili, iar alte 17.000 de decese sunt în curs de verificare.
Semn că Washingtonul dorește să evite implicare forțelor din jurul Golfului, Trump a declarat că „o armadă masivă se îndreaptă spre Iran”.
Washingtonul a desfășurat în regiune săptămâna aceasta Grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln. Acesta include un portavion și alte nave de război mari, capabile să lanseze rachete de precizie și atacuri aeriene și să sprijine inclusiv operațiuni terestre.
Your browser doesn’t support HTML5
În ciuda blocării internetului, apar informații despre represiunea brutală din Iran
Presa americană a relatat pe 29 ianuarie că o altă navă de război, USS Delbert D. Black, a intrat și ea în regiune.
Ceilalți vecini
Sabet spune că vecinul Iranului, Irakul, ar putea fi implicat în potențialul conflict al Iranului cu SUA, chiar dacă guvernul și majoritatea populației ar dori să stea departe de o astfel de implicare. „Există forțe în Irak care ar putea atrage țara lor în acest conflict”, a spus el.
Forțele Populare de Mobilizare, o organizație oficială de securitate irakiană, cuprinde mai multe miliții armate aliniate Iranului. Aceste grupuri au atacat anterior forțele americane.
Sporind temerile că Irakul s-ar putea alătura Teheranului, Nouri al-Maliki, susținut de Iran, a devenit principalul candidat pentru funcția de prim-ministru al țării.
Sabet a declarat că Irakul se va alătura, de asemenea, Azerbaidjanului, Turciei și Pakistanului în pregătirea pentru consecințele pe termen lung ale unui conflict din Iran, care ar putea provoca fluxuri de refugiați sau ar putea alimenta tulburări etnice.
Peste 1,5 milioane de arabi populează predominant provincia sud-vestică Khuzestan din Iran, care se învecinează cu Irakul.
Azerii, cea mai mare minoritate etnică a Iranului, trăiesc în regiunile de nord-vest ale țării, la granița cu Azerbaidjanul. Însă relațiile dintre cei doi vecini majoritari șiiți au fost afectate de neîncredere și ostilitate.
Cea mai volatilă provincie sud-estică a Iranului, Sistan-Baluchistan, are o graniță de peste 900 de kilometri cu provincia Balochistan din sud-vestul Pakistanului. Ambele regiuni, populate predominant de sunniții Baluch, sunt implicate de decenii în insurgențe separatiste și islamiste armate.
În nord-vestul și vestul Iranului, kurzii sunniți au legături cu alți kurzi din nordul Irakului și sud-estul Turciei.
„Aceste țări sunt cu siguranță îngrijorate de tipul de instabilitate care ar putea emana din militantismul grupurilor etno-lingvistice”, a spus Sabet.
Articol preluat de la rferl.org
Îți mai recomandăm Iranul e „practic descoperit” dacă SUA atacă, spun experții, dar poate ripostaEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI